Cauta
Comemorare Gheorghe Izbasescu la Onesti13/11/2018


"Nevazuta lira a toamnei", a murmurat stins "in glasul poeziei" sambata 13 octombrie la Biblioteca Municipala "Radu Rosetti" din Onesti, unde a fost comemorat poetul Gheorghe Izbasescu, la trecerea unui an de la moartea sa. Acest eveniment s-a desfasurat in prezenta dr. Cecilia Tudor (sora a poetului), a presedintelui Filialei Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania, Dumitru Braneanu, a scriitorilor Petre Isachi, Ioan Tudor Iovian, Cornel Galben si Theodor George Calcan. Au fost prezenti Ionut Tenie, directorul Bibliotecii Municipale "Radu Rosetti", membrii Cenaclului literar "George Calinescu" din Onesti, iubitori ai literaturii din municipiu. In semn de deosebita pretuire pentru memoria poetului la acest eveniment au participat si fosti membri ai Cenaclului "Zburatorul", ce a fost condus cu mult succes ani la rand de catre Gheorghe Izbasescu, care a reusit lansarea a numeroase talente literare din municipiul de pe Trotus.

Dupa alocutiunile rostite de directorul bibliotecii onestene Ionut Tenie si de scriitorii Dumitru Braneanu si Cornel Galben, poetul Ioan Tudor Iovian a prezentat un amplu studiu asupra creatiei lui Gheorghe Izbasescu. Au fost facute referiri si la volumul aparut postum ("Rasul galben din adanc"), ce cuprinde "marturisiri cu iz funest testamentar si aduce o schimbare lirica, prin dezvaluirea realitatii cristice". Astfel a fost evidentiata marturisirea poetului Gheorghe Izbasescu "a venit vremea sa daram zidurile ce s-au inaltat intre mine si restul lumii". Poetul buhusean Ion Tudor Iovian a mentionat: "In creatia lui Gheorghe Izbasescu odata cu aparitia volumului «Rasul galben din adanc» o realitate banuita iese acum la iveala - cealalta lume, a lui Iisus. Poetul este un vizionar, crezul lui poetic este si drama lui: «Sa ne aruncam in necunoscut / Ca sa dam de ceva nou! » Acest volum este unul paradigmatic, fapt reflectat de versul «Tu nu esti decat ironia unui zeu!»" Ion Tudor Iovian a mai remarcat faptul ca "si titlul acestei carti pare ciudat, fiind pus in legatura cu un pasaj din poemul «Oul dogmatic», scris de poetul Ion Barbu". Dr. Cecilia Tudor, sora cea mai mica a scriitorului Gheorghe Izbasescu, ni l-a facut mult mai cunoscut pe acesta marturisind: "El a incetat din viata la aceeasi varsta cu tatal( 82 ani). A avut doua dorinte: sa il inmormantam aproape de familie, in cimitirul mic al unei manastiri si sa-i aducem la casa parinteasca tot ceea ce i-a apartinut. Sufletul sau era tot timpul la satul natal Laicai (sat aflat la 27 km de Campulung Muscel, in comuna Cetateni, pe raul Dambovitei), alaturi de parinti si de frati. Era foarte atasat de familie, fiind de o corectitudine aparte. Niciodata nu a reprosat ceva parintilor; vorbea de ei ca de Dumnezeu!Si-a respectat in mod deosebit parintii, fratii... " Vorbind despre aparitia volumului "Rasul galben din adanc" dr. Cecilia Tudor a tinut sa aminteasca faptul ca "este una din cele doua carti la care Puiu (Gheorghe Izbasescu) a lucrat in vara anului 2017. El slabise foarte mult si vorbind seara la telefon ne spunea cat de mult isi doreste sa termine lucrul la aceasta carte si sa revizuiasca o alta - «Ulysse al orasului». Nu fusese trimisa la Editura Junimea cartea «Rasul galben din adanc», ce care am reusit sa o tiparesc in luna iunie a acestui an!" Cutremurata de faptul cum s-au derulat tristele evenimente (incetarea din viata si inmormantarea fratelui sau), dr. Cecilia Tudor a mentionat un lucru deosebit:"Decesul fratelui nostru este o lectie pentru noi, ca in viata sa faci totul la timpul sau. Viata este foarte aglomerata si nu trebuie sa neglijam nimic, pentru ca apar regrete! Puiu isi dorea si o antologie de autor a sa... Dar masina de scris la care lucra a ramas cu o fila scrisa, ce trebuia schimbata! Nu a mai fost posibil acest lucru!"

In cadrul acestei activitati moderate de prof. Adina Mitroiu scriitorul si criticul literar Petre Isachi a evidentiat faptul ca "volumul «Rasul galben din adanc» este unul premonitoriu prin care Gheorghe Izbasescu, un poet de rezonanta nationala, se desprinde de poetica de pana acum. El este si nu este acelasi! Se considera un postmodernist dar el se apropie de modernism. Interesanta este relatia lui cu poezia europeana, in versurile sale odihnindu-se toata poezia ermetica europeana (Mallarme, Baudelaire) Lirismul lui nu cade in maniera... Nu exista cultura fara legaturile sufletesti! "

Emotii de "zburator"

Din postura de fosta membra a Cenaclului "Zburatorul", acum profesor si autoare a mai multor volume, Gabriela Garmacea a subliniat faptul ca " poetul Gheorghe Izbasescu a marcat in comunitate o deschidere spre marea literatura. El avea o intuitie extraordinara a valorii." Prof. Gabriela Garmacea a mai afirmat:"Am foarte multe amintiri cu poetul Gheorghe Izbasescu! El a creat o legatura intre generatii!"

Din public s-a auzit ca se spunea ca Cenaclul Zburatorul este condus de "Zburasescu" iar membrii acestui cenaclu s-au "zburatasit" in toate partile!

Cu foarte multe emotii a vorbit Manuela Anton, o alta membra la Cenaclul "Zburatorul" din Onesti, care si-a amintit cu cata nerabdare astepta orele de cenaclu, ce i-au luminat copilaria. "Sunt o «zburatoare» de ieri! Ma gandesc mereu la profesorul si poetul Gheorghe Izbasescu, pentru ca el mi-a luminat copilaria. Asteptam cu mult interes orele de la Cenaclul literar, in care ne povestea de cei care aveau sa devina scriitori! «Asta s-a mai zis - aici este banal», asa spunea mereu atunci cand verifica poeziile pe care noi le scriam! Am ramas cu tristete in suflet si ma intreb «unde sunt zburatorii?» Gheorghe Izbasescu merita sa-i cinstim memoria!", a marturisit Manuela Anton. Ca albumul unei pioase evocari "a intors o pagina" si poetul Valentin Radulescu, ce i-a fost "cel mai tanar coleg, cand erau membri la Onesti ai Cenaclului «Alexandru Sahia» - dupa 1960! Am fost prieteni foarte buni si pot spune ca la cat era de priceput in ale vorbirii, in viata de toate zilele nu era asa! A fost un om cu suflet mare... in inima sa au incaput multe femei dar ... s-a casatorit cu poezia!" Valentin Radulescu, presedinte al Cenaclului literar "George Calinescu" si "camarad in lumea poeziei" , prieten bun cu Gheorghe Izbasescu, si-a exprimat speranta "infiintarii unui punct muzeistic in memoria acestui om, cu suflet mare". Despre poetul de la a carui disparitie a trecut un an de zile au mai vorbit si alti membri ai Cenaclului literar "George Calinescu", profesorul Stefan Epure subliniind "fie-i odihnit spiritul!"

Atenta la fiecare clipa a acestei activitati poeta onesteana Stefania Puscalau (care ne-a bucurat in 2013 cu volumul "Mar copt de iubire" iar recent cu "poezici" pentru copii) desi nu a indraznit sa ia cuvantul in Aula bibliotecii onestene - ce poarta numele Gheorghe Izbasescu, ne-a impartasit gandurile sale "frematande", prin care cauta sa readuca in actualitate "culoarea anilor" trecuti : "Fiecare prilej care-l va omagia pe profesorul si poetul Gheorghe Izbasescu va rascoli prin amintirile mele din anii ’90, franturile de «Zburator». Am fost eleva a Cenaclului Literar «Zburatorul», iar poetul Gheorghe Izbasescu a fost cel dintai om care a pus o piatra de temelie la dorinta mea de-a scrie versuri.

Azi am participat la lansarea cartii ce a fost publicata la un an de la trecerea acestuia in nefiinta - «Rasul galben din adanc», printre oameni de o anumita prestanta intelectuala, scriitori, profesori, redactori. Spre surprinderea mea in sala nu au existat tineri, iar sala a fost prea mare pentru cei indragostiti de cuvantul scris. Tinerii, dupa cum le-a motivat frumos absenta directorul bibliotecii onestene, Ionut Tenie «sunt prinsi in tehnologie», acesta nefiind singurul eveniment la care sa nu ma intreb, asa ca pentru mine «unde sunt scriitorii de azi?» Mi-a placut sa ii ascult pe oamenii mari prezenti si sa las copilul din mine sa rataceasca pe potecile Clubului Elevilor din Onesti, acolo unde domnul Izbasescu ne primea intr-o incapere cu chipuri de poeti inramate alb-negru si cu caldura unei sobe de teracota, ce ne aprindea obrajii rozalii. Eram mici si curiosi si dadeam tot ce era mai bun din noi in scris, atat cat poate da un copil de numai zece ani. Domnul profesor era perfectionist, «taia in carne vie», dintr-un text lung pastra doar cateva fraze ori cuvinte care aveau o anume insemnatate si cauta mereu expresii noi, ceva ce nu s-a mai scris, asta astepta de la fiecare. Nu m-am remarcat la vremea aceea prin nimic, nici cu fotografie la panou, nici cu participari la concursuri literare, iar sustinerea din partea parintilor a fost minima inspre deloc, ca cine - Doamne, iarta-ma - a mai auzit «sa vrei sa te faci poet!» Bine, la zece ani oricum nu prea stii ce vrei «sa devii!» Dar mie imi placea prea mult linistea aceea a salii in care noi, cei mici, paseam cu uimire pe potecile scrierilor lui Eminescu, ori ne hlizeam vorbind despre scriitorul de povesti din Dulcele Targ al Iesilor - Ion Creanga, ori ramaneam tacuti in fata poeziei lui Nicolae Labis. Cu domnul profesor Izbasescu invatam ce nu ni se zicea la scoala, aflam ceea ce-i dincolo de poezie: stare, emotie, traire... Imi amintesc ca m-a intrebat unul din colegii mei de scoala dupa vreo doi ani de participare asidua la Cenaclul «Zburatorul»: «tu te mai duci, te mai tii?» Nu m-am tinut eu de nimic, poezia s-a tinut de mine. Si de la zece ani de cand am scris primele rime suntem nedespartite si azi. Peste ani am aflat cum poate poezia sa ma scrie ea singura, ea pe mine cu trairi cu tot si nu eu pe ea!"

Cum numai "o inima de femeie" poate spune toate lucrurile (im)posibile Stefania Puscalau a mai afirmat:" Scriitorul Ion Tudor Iovian, intr-un articol amplu despre poetul Gheorghe Izbasescu, ce a fost publicat in revista culturala «Vatra» din Targu Mures, spune ca «ar fi frumos ca tinerele poetese pe care le-a indrumat profesorul candva sa poata azi macar sa planga liric cand taie ceapa, chiar daca nu mai scriu poezie!». Dupa amuzamentul tuturor celor prezenti ne-a adus emotie prin compararea activitatii indrumatorului Izbasescu cu «un Cal Troian in burta caruia a ascuns copiii ca mai apoi sa ii faca zburatori». Cat am participat eu azi la acest eveniment, copila mea de 4 ani s-a aflat la Clubul Elevilor, alaturi de sala in care am stat eu candva, tot in caldura unei sobe de teracota si a unui profesor ramas acolo din vremea copilariei mele. Tot ce va invata acum se va vedea in tarziul de maine si tot ce vede acolo acum ii va ramane intr-o fotografie de nesters pe retina, dupa cum mi-a ramas mie profesorul si poetul Gheorghe Izbasescu, intr-o fotografie alb-negru, la masa de lucru. Cumva ca o icoana".

Cu multa inflacarare despre Gheorghe Izbasescu ne-a vorbit si publicistul Gheorghe Gorun. "A fost o personalitate a Onestiului Gheorghe Izbasescu, pe care l-am angajat, impreuna cu Gheorghe Dragan ca redactor timp de trei luni - in anii dupa 1963 la «Onestiul Nou», ziarul ce aparea atunci", a marturisit venerabilul Gheorghe Gorun. El a apreciat acordarea de catre Primaria Onesti a titlului de Cetatean de onoare (post mortem) al municipiului pentru scriitorul Gheorghe Izbasescu.

Mentionam ca in cadrul evenimentului de cinstire a memoriei poetului Gheorghe Izbasescu de la Onesti a fost montata o placa din marmora pe fatada blocului in care a locuit poetul si s-a savarsit o slujba religioasa la Catedrala Ortodoxa "Pogorarea Duhului Sfant".
Ion Moraru


Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.

In cazul in care codul nu este lizibil click aici pentru a genera altul.
 
Ștefania Pușcalău
#1 : 14/11/2018, 21:29
Felicitări, domnul Ion Moraru, pentru un articol foarte frumos alcătuit, punctat în detaliu, cu emoția transmisă exact de la fața locului, de la evenimentul comemorării poetului meu de căpătâi Ghe. Izbășescu.


IMAGINEA SAPTAMANII