Cauta
„Investim 20 milioane euro in reteaua de canalizare”09/06/2014

Constantin Spiridon
Interviu cu Constantin Spiridon, primarul orasului Darmanesti

Darmanestiul se pregateste pentru o investitie de 20 milioane de euro. De asemenea, lucrarile la Caminul Cultural Plopu vor incepe in iunie, iar podul de la Bratulesti va fi inaugurat de Zilele Darmanestiului. Constantin Spiridon, primarul orasului, ne detaliaza obiectivele strategiei de dezvoltare pentru urmatoarea perioada.
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Fiind la al doilea mandat la Primaria orasului Darmanesti, pot sa subliniez ca mergem in directia buna, in conditiile in care perioada care va urma, 2014 - 2020, este favorabila accesarii de fonduri de la Uniunea Europeana, mai ales pentru orasele mici, asa cum este Darmanestiul. In exercitiul bugetar anterior, 2007 - 2013, axele de finantare vizau mai mult zona rurala.

Si-a stabilit Darmanestiul strategia de dezvoltare pentru urmatorii ani?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Am conceput strategia orasului si am armonizat-o cu cea de la nivelul judetului. Urmeaza sa fie aprobata in sedinta de Consiliu Local din iunie, dupa ce a fost inaintata spre dezbatere publica. De fapt, in vederea realizarii strategiei am plecat de jos in sus. Am intrebat locuitorii orasului care sunt nevoile lor, consilierii locali, la randul lor, au venit cu propuneri, le-am prioritizat si le-am inclus in document. Important este sa derulam proiectele vitale, pentru oras. Indiferent daca voi ramane eu la Primarie sau va veni un alt primar, important este sa se respecte aceasta strategie si sa se continue. Spun acest lucru pentru ca, de regula, noul primar schimba tot. Schimba proiecte, schimba oameni.

Care sunt obiectivele orasului Darmanesti in aceasta programare financiara europeana?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Pentru Darmanesti sunt vitale aceste fonduri. Din punct de vedere economic, orasul nostru a scazut foarte mult, puterea economica a locuitorilor la fel, iar aceasta situatie se reflecta in constructia bugetului local. Veniturile orasului din taxe si impozite locale nu sunt suficiente. Din acest motiv, atentia noastra, ca administratie publica locala, este indreptata spre atragerea fondurilor europene. Ca sa fiu concret, pot sa va spun ca una dintre cele mai mari investitii pe bani europeni sta sa inceapa in maximum o luna. Este vorba despre canalizarea orasului Darmanesti, proiect in valoare de 20 milioane de euro, realizat prin Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB).

Despre acest proiect se vorbeste de cativa ani. De altfel, unul foarte asteptat de darmanesteni. De ce dureaza atat de mult demararea lui?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Au trecut aproape trei ani de cand s-a decis realizarea acestui proiect in Darmanesti. La un moment dat, oamenii chiar isi pierdusera increderea ca vom mai face aceasta lucrare. Joi (n.r. 29 mai), Curtea de Apel Bacau a amanat pentru 4 iunie pronuntarea cu privire la contestatia facuta. Speram ca pe 4 iunie sa aflam daca s-a respins definitiv contestatia. Apoi, urmeaza ca pana la sfarsitul lunii iunie firma castigatoare sa semneze contractul, iar in iulie sa inceapa organizarea de santier. Termenul de finalizare ar fi jumatatea anului 2015, dar se poate acorda o derogare pentru inca 6 luni. Deci undeva la sfarsitul lui 2015 sau mijlocul lui 2016. Este posibil sa se prelungeasca termenul de finalizare.

Ce se va realiza in cadrul acestui proiect?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Acest proiect presupune contruirea unei retele de colectare in lungime de 58 km si o statie de epurare moderna, conform normelor europene in vigoare.

Dupa finalizarea acestui proiect, cat la suta din populatia orasului va avea acces la infrastructura de canalizare?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Aproximativ 70%, ramanand fara canalizare zonele Salatruc, Plopu si Pagubeni. Pentru aceste cartiere am identificat alte surse de finantare. Ma refer la POS 2 Mediu. Vizam construirea unor statii de epurare de o capacitate mai mica, dupa nevoile zonei. Plopu si Pagubeni, fiind apropiate, pot fi deservite de o singura microstatie. Pentru cartierul Salatruc s-ar putea sa gasim o solutie pentru a-l include in proiectul CRAB, pentru ca geografic se afla la o altitudine mai ridicata, iar prin cadere s-ar putea colecta apa menajera. Pentru Plopu si Pagubeni ar fi nevoie de statii de pompare, care necesita cheltuieli mari.

Daca suntem la acest capitol, trebuie sa discutam si despre tarife. Cunoasteti foarte bine nemultumirile oamenilor legate de preturile pentru serviciile de apa si canal, 3,81 lei/m.c., respectiv 2,81 lei/m.c.. Un tarif de 6,62 lei perceput de oameni drept destul de mare, mai ales pentru cei care se afla la o aruncatura de bat de sursa de apa.
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Da! Asa stau lucrurile si trebuie lamurite anumite chestiuni. Una dintre cerintele impuse in vederea acordarii imprumutului Companiei Regionale de Apa Bacau a fost, in prima faza, crearea unui singur operator, pentru ca ulterior sa se stabileasca un tarif unic pe aria de operare. Si eu am considerat ca noi, darmanestenii, pentru ca ne aflam sub baraj, sub statie, am fi putut plati un pret mai mic, dar trebuie respectat acel principiu al solidaritatii, tariful unic.

Doar ca, vedeti dumneavoastra, principiul solidaritatii si tariful unic nu se aplica tuturor. Orasul Targu Ocna si comuna Stefan cel Mare platesc un alt pret. Pentru apa, targocnenii achita 2,46 lei/m.c., fara TVA, iar locuitorii din Stefan cel Mare 2,37 lei/m.c., fara TVA. Pentru serviciile de canalizare tariful perceput este de 1,36 lei/m.c.. In acest context, credeti ca darmanestenii platesc un pret corect?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Nu stiu de ce sunt aceste exceptii. Ma voi interesa. Daca au aceeasi sursa de apa ca noi, nu stiu de ce au alt tarif. Cred ca noi ar fi trebuit sa platim un pret mai mic. Macar si pentru faptul ca lacul de acumulare se afla pe teritoriul orasului Darmanesti, pentru faptul ca de acolo a fost stramutat un sat intreg. Observ ca exista exceptii. Daca exista aceasta posibilitate, voi incerca sa ne includem si noi pe lista exceptiilor.

Pe ce principii vedeti dezvoltarea orasului Darmanesti, ca parte a microregiunii Valea Muntelui?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Dezvoltarea economica a regiunii este prioritara. Proiectele administratiilor publice locale trebuie sa ofere un cadru prielnic, favorabil investitorilor care sunt si care vor veni. Printre cele mai importante pentru un investitor sunt utilitatile si infrastrucutra rutiera. Din acest punct de vedere si pentru ca in urma realizarii canalizarii strazile orasului vor fi sparte, Primaria Darmanesti va atrage fonduri europene pentru modernizarea si asfaltarea infrastructurii rutiere. Lucram la proiecte care sa cuprinda finantarea unor lucrari complete, plecand de la captarea apei pluviale, trotuare, asfaltare si pana la iluminatul public. In asteptarea demararii proiectului pe canalizare, nu am accesat fonduri pentru asfaltare. Unul dintre principalele obiective este asfaltarea tuturor strazilor din Darmanesti, dar numai dupa terminarea canalizarii. Vor fi asfaltate strazile Energiei, Chimiei, Valea Uzului din Darmanesti, dar si din cartierele Rafinarie, Poiana. Continuam asfaltarea in Plopu, pentru ca acolo nu ajungem cu canalizarea. Avem in vedere si Laposul.

Acolo este o problema. Chiar daca drumul este asfaltat si deszapezit, accesul in Lapos este foarte greoi, din cauza pantei extrem de abrupte.
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Intr-adevar, acolo sunt probleme. Am gasit o solutie tehnica, dar foarte costisitoare. Trebuie sa construim un fel de pod, o pasarela, care sa faca panta mai lina. Este posibilitatea unei bucle acolo, a unei strazi suspendate. Dar pana acolo vrem sa asfaltam drumurile din sat. Pentru a rezolva problema infrastructurii rutiere in Darmanesti, am luat in calcul contractarea unui imprumut bancar sau deschiderea unei linii de credit, pentru a asigura partea de cofinantare necesara.

Care ar fi valoarea creditului?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Ne-am gandit la o suma destul de importanta, 2 milioane de euro. Creditul ni se va acorda si in functie de marimea bugetului local. De aceea cred ca vom putea imprumuta doar pana la 1,5 milioane de euro. Banii vor fi cheltuiti doar pentru astfel de proiecte, pe infrastructura. Creditul este necesar pentru a realiza toate studiile, pentru a fi pregatiti in momentul in care se vor deschide liniile de finantare. Nu vrem sa pierdem startul. Am obtinut deja fonduri pentru proiectare in vederea modernizarii strazii Valea Uzului, aproximativ 180.000 lei. Ne dorim ca pana la finele anului 2020 sa terminam de asfaltat toate strazile din orasul Darmanesti. De altfel, chiar in aceasta perioada terminam lucrarile la podul de la Bratulesti. O promisiune de-a mea din campania electorala din 2012. Podul este terminat in proportie de 90%. Se mai lucreaza la sapa izolatoare. Acum, podul are si o zona pietonala. Sper ca pe 21 iunie sa inauguram podul. Primaria a investit din bugetul local 650.000 lei.

Revenind la dezvoltarea economica a orasului, care credeti ca sunt atuurile Darmanestiului?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Principala preocupare trebuie sa fie crearea de locuri de munca. Eu cred ca pe locul fostei rafinarii, care acum este dezmembrata si vanduta la fier vechi, vom putea atrage investitori, pentru ca zona are acces la utilitati, halele inca mai sunt. Ceea ce am constatat in ultima perioada este o crestere a numarului de animale mari, foarte multi tineri, impulsionati de fondurile europene, incearca sa-si dezvolte o ferma in zootehnie. Incurajez crearea de microintreprinderi, pentru ca vremea gigantilor industriali a trecut. Micii intreprinzatori ar trebui sprijiniti.

Cum ii puteti sprijini pe acestia?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Am discutat cu primarul din Comanesti sa cream impreuna un Centru de afaceri in zona Sipoteni, cu fonduri europene. Valoarea investitiei s-ar ridica la 8 milioane de euro. Am prins in strategia de dezvoltare acest obiectiv. Proiectul cred ca ar veni in sprijnul mediului de afaceri. Din pacate, Primaria Darmanesti nici nu detine terenuri pe care sa le puna la dispozitia eventualilor investitori. E important ca afacerile de familie, microintreprinderile sa se dezvolte si, odata cu ele, sa creasca bugetul local. Vin semne bune din acest sector. Am constatat ca cei care au muncit in strainatate s-au intors si si-au infiintat mici ateliere de confectii metalice, de croitorie. Ateliere bine dotate. Afaceri cu 4, 5 angajati. Mai avem un producator de subansamble cu 10 angajati. Produce pentru o firma din Germania si vrea sa se extinda. Va ajunge sa mai angajeze 10 - 20 de oameni. Se fac pasi importanti in acest sector economic si fara un sprijin consistent. De aceea, cred ca trebuie sa ii ajutam. Altii au investit din venituri proprii, fara a accesa fonduri europene, in legumicultura. Mai avem doi producatori, afaceri de familie, care si-au construit sere de flori si care vor sa se dezvolte. Au lucrat in familie, dar acum avand o piata de desfacere buna si in Darmanesti, si in Bacau, vor sa angajeze oameni. Micii intreprinzatori alimenteaza bugetul local, iar Primaria nu este dependenta de un colos industrial sau de o firma mare. Cred ca asta va fi viitorul Darmanestiului. Subliniez ca, pentru a impulsiona mediul economic, micii intreprinzatori sau marii investitori, esential este sa le punem la dispozitie o infrastructura rutiera. Speram ca si Consiliul Judetean sa gaseasca oportuna modernizarea drumului judetean 123, care merge prin Valea Uzului spre Harghita. Aparte de acest capitol, dar strans legat, Darmanestiul trebuie sa mearga si spre promovarea potentialului turistic. Din acest punct de vedere, consideram ca avem o serie de atuuri. Cred ca putem atrage mai multi turisti decat pana acum si pentru faptul ca, odata asfaltat, DJ 123 este cel mai scurt drum spre Ardeal.

Pe dezvoltarea turismului s-au axat si celelalte orase din microregiune: Onesti, Targu Ocna, Slanic Moldova, Comanesti, Moinesti. De ce ar prefera turistii Darmanestiul?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Am discutat cu toti primarii din zona si am ajuns la concluzia ca trebuie sa oferim un pachet turistic. Trebuie sa facem intreaga zona atractiva pentru turisti. Separat, fiecare oras in parte nu poate tine prea mult un vizitator. Oferind un pachet turistic complet si diversificat, avem sanse sa impartim turistii care vin in zona. In curand, vor da drumul si la partia de schi de la Slanic Moldova.

O partie de schi doreste sa amenajeze si primarul din Comanesti. Chiar si o telecabina.
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Am auzit si eu. Deocamdata isi doreste. Asa, ne dorim si noi multe, dar nu stiu in care viitor vor fi realizate o telecabina si o alta partie de schi. M-as bucura. Darmanestiul a obtinut in acest moment finantarea pentru un centru de informare turistica. Pentru a ne promova potentialul turistic trebuie sa exploatam toate elementele caracteristice Darmanestiului. Traditiile locale pot fi un atu. Jocul Ursului din Darmanesti este cunoscut si, prin el, si localitatea noastra. Incercam sa includem Ursul de la Darmanesti in patrimoniul imaterial UNESCO. Procedura dureaza doi ani, incepand din 2013. Am avut vizita unei comisii de la Muzeul Satului din Bucuresti.

Unde poate fi promovat mai bine Ursul de la Darmanesti decat intr-un Camin Cultural, pe care il veti ridica in cartierul Plopu?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
Pentru promovarea traditiilor avem nevoie si de o infrastructura culturala. Mai precis, vrem sa construim un Camin cultural in cartierul Plopu, in parteneriat cu Consiliul Judetean. Chiar astazi (n.r. 30 mai) Consiliul Judetean ne-a anuntat ca s-a stabilit castigatorul licitatiei, iar in iunie vor incepe lucrarile. Valoarea investitiei este de 1,45 milioane lei. Speram ca prin Jocul Ursului de la Darmanesti sa ne promovam orasul la nivel national, dar si international. Doar in ultima perioada s-a auzit de Ursul de la Darmanesti, drept dovada cetele noastre au fost invitate la spectacolele din Sibiu, Brasov, Botosani, Constanta. Imbucurator este faptul ca aceasta traditie nu este sustinuta artificial, nu este intr-un cadru institutional, ci este perpetuata din generatii in generatii. Nu i-a organizat nimeni pe oameni. Nu exista un ansamblu sustinut de Primarie. Traditia este pastrata vie de darmanesteni.

Domnule primar, stiu ca ati participat si dumneavoastra la Jocul Ursului. Ce este mai greu: sa fiti in pielea ursului sau in pielea primarului?
Constantin Spiridon, primar Darmanesti:
E mai greu sa „joci” in pielea primarului decat in pielea ursului.
Marius Munteanu


Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.

In cazul in care codul nu este lizibil click aici pentru a genera altul.
 


IMAGINEA SAPTAMANII