Cauta
La Manastirea Cetatuia28/04/2017


Sarbatorile Pascale au trecut si peste toata evlavia pe care am simtit-o odata cu Sfintele Pasti… ne cuprinde odata cu venirea semnelor adevaratei primaveri… dorul de a merge sa descoperim frumoasele manastiri ale patriei noastre. Nu in Grecia, nu in Serbia - Muntenegru ori prin Ucraina - Rusia, unde se fac mereu pelerinaje ci in "scumpa noastra tarisoara", ce pastreaza neasemuite lacase de cult. Ne indreptam acum (cu gandul ca vom continua aceste itinerarii spirituale), "pe colina de sud a orasului Iasi, unde strajuieste, de mai bine de trei secole, Manastirea Cetatuia, ctitorie a voievodului Gheorghe Duca, refugiu al multor domnitori moldoveni in vreme de restriste, izvor de teologie pentru tarile ortodoxe din Imperiul Otoman si gazda a unor figuri emblematice ale ortodoxiei romanesti". Dand curs informatiilor "Foii de Iasi", aflam alte lucruri interesante despre Manastirea Cetatuia: "Cu mai bine de trei secole in urma, Dealul Cetatuia, ce domina partea de sud a Iasiului, era «un loc insorit, plin cu vii, livezi si prisaci, cu multe crame», dupa cum povestesc documentele vremii. Pe acest deal, in toamna anului 1668, domnitorul Gheorghe Duca a inceput construirea unei manastiri fortificate ce trebuia sa indeplineasca si rolul de cetate de aparare in cazul unor invazii ale Moldovei. Lucrarile au inceput intr-un ritm foarte alert si s-au terminat patru ani mai tarziu, manastirea fiind sfintita in ziua de 29 iunie 1672 si a primit hramul «Sfintii Apostoli Petru si Pavel». Monahul Dosoftei Jitaru, vietuitor si muzeograf al manastirii, afirma ca «Duca Voda a urmarit sa realizeze in acest complex tot ceea ce era necesar cultului, casei, sfatului, invataturii, sanatatii si bunei gospodariri. Avand o incinta puternic fortificata, Manastirea Cetatuia a servit, de-a lungul veacurilor, ca loc de refugiu multor domnitori ai Moldovei, printre care Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir sau Mihai Racovita». O pagina aparte din istoria acestei manastiri s-a petrecut in primavara anului 1672, cand, sosit in Moldova pentru razboiul impotriva Regatului Poloniei, sultanul Mehmed al IV-lea a stat cu oastea cam doua saptamani langa Iasi, la Tomesti. Cu aceasta ocazie, sultanul a urcat si la Manastirea Cetatuia, impreuna cu alaiul sau. Dupa relatarea cronicarului Ion Neculce, Mehmed al IV-lea a fost uimit de maretia constructiei. Conform legendei, el i-ar fi intrebat pe sfetnici: «Cat a cheltuit ghiaurul cu aceasta manastire?», iar dupa primirea raspunsului ca Duca «a platit 30 pungi de aur», sultanul s-a mirat, afirmand ca o asemenea constructie nu s-ar fi putut face cu mai putin de 100 de pungi de aur. Manastirea Cetatuia a ajuns spre sfarsitul secolul al XVII-lea centru de cultura, datorita difuzarii cartilor teologice tiparite in limba greaca pentru tarile ortodoxe din Imperiul Otoman. Aceasta activitate s-a datorat stransei colaborari dintre patriarhul Dosithei al Ierusalimului, unul dintre cei mai luminati prelati greci ai vremii, si mitropolitul Dosoftei al Moldovei, intr-o perioada zbuciumata pentru Biserica Ortodoxa, macinata atunci de disputele teologice. In 1682, la sfatul patriarhului Dosithei, Duca Voda a instalat in cladirile complexului manastiresc o tiparnita cu litere grecesti, adusa de la Venetia, singura de acest fel din intreg Rasaritul Ortodox. Aici au lucrat calugari romani cunoscatori ai limbii grecesti, in frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Husi.

La Cetatuia s-a imprimat, in anul 1682, lucrarea patriarhului Nectarie: «Intampinarea contra primatului papei» iar un an mai tarziu s-au tiparit lucrarile «Contra ereziilor», a Sfantului Simeon, fost mitropolit de Tesalonic, si «Explicarea randuielilor bisericesti», a lui Marcu Eugenicul, mitropolit al Efesului. In 1694, a vazut lumina tiparului «Tomul impacarii», lucrare a patriarhului Dosithei al Ierusalimului, iar in 1698 «Tomul dragostei asupra latinilor». Dupa caderea zidului vestic, la inceputul secolului al XVIII-lea, din cauza cutremurelor si a incendiilor, dar si ca efect al nepasarii egumenilor greci care au administrat-o, Manastirea Cetatuia a ajuns, incetul cu incetul, o ruina, fiind folosita ca depozit de grane al ostilor turcesti (1788) sau ca spital militar al armatelor rusesti (1788-1792 si 1806-1812). Episcopul Melchisedec Stefanescu, care a trecut pe acolo in anul 1884, spunea ca nu a gasit decat o curte presarata «cu pietre si plina de dudau», incat «ii era frica oricui a umbla prin ea», iar «casele egumenesti se daramau». Cele mai semnificative lucrari de restaurare au inceput in perioada 1910-1911, la initiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. La 30 septembrie 1911, s-a pus piatra de temelie la chiliile calugaresti de la Manastirea Cetatuia, in prezenta familiei regale (regele Carol I, Printul Mostenitor Ferdinand s.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, a unor membri ai guvernului si ai autoritatilor locale. In octombrie 1911, lucrarile au fost finalizate, iar manastirea a putut fi vizitata de delegatii universitatilor straine, veniti la sarbatorirea semicentenarului Universitatii din Iasi. In aceeasi zi, aviatorul Aurel Vlaicu a zburat deasupra orasului Iasi cu avionul construit de el, trecand de mai multe ori pe deasupra multumii adunate la sarbatoarea Manastirii Cetatuia. In anul 1930, la initiativa lui Nicolae Iorga, presedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost refacute biserica si incaperile manastirii. Printre figurile emblematice ale Ortodoxiei romanesti care au vietuit la Manastirea Cetatuia se numara monahul Ghedeon, devenit ulterior egumen la Horaicioara, despre care se spunea ca avea darul inainte vederii, marele duhovnic Ieronim Gagea sau patriarhul Justinian Marina (1948-1977). "In a doua jumatate a secolului al XX-lea, staret pentru o perioada de 26 ani a fost parintele arhimandrit Mitrofan Baltuta, socotit drept al doilea ctitor al manastirii, deoarece, intr-o perioada grea pentru viata Bisericii, el a stiut sa mentina viata monahala la Cetatuia. De asemenea, in anii de pastorire a arhimandritului Mitrofan Baltuta, a vietuit, discret, la Manastirea Cetatuia un mare duhovnic al iesenilor, parintele protosinghel Teofan Merla, rugatorul si povatuitorul intru Hristos a multor credinciosi vreme de mai bine de 50 de ani. Astazi, manastirea are o obste formata din saisprezece monahi, indrumati spre mantuirea pe care ne-o dorim cu totii de parintele staret Partenie Petric", a mai mentionat monahul Dosoftei Jitaru, facand invitatia sincera de a vizita Manastirea Cetatuia, ce ofera o panorama deosebita "capitalei culturale a Moldovei".
Onesti Expres


Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.

In cazul in care codul nu este lizibil click aici pentru a genera altul.
 


IMAGINEA SAPTAMANII