Cauta
„Moinesti, Tg. Ocna sau Marasesti sunt mai dezvoltate decat Onesti”20/01/2014

Cornel Fantana
Interviu cu Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal

*** Pentru a scapa de pierderile din reteaua de apa a municipiului e nevoie de 4 milioane euro ***

Incepand cu 1 ianuarie, pretul apei reci a fost marit. Onestenii platesc cel mai mare tarif pentru serviciile de apa si canal din judet, respectiv 7,90 lei mc...
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal: In primul rand, pentru societate va fi foarte greu. Cu un pret mare, va fi foarte greu sa incasam. Cu un pret mic, sansele pentru a avea un grad mai mare de colectare sunt mai mari. Ne va fi greu si vom resimti asta in perioada urmatoare. Gradul de colectare din acest moment e de 92%, la pretul vechi. Avem cel putin 10 asociatii de proprietari cu datorii de peste 4-5 luni. Imaginati-va cum vor evolua lucrurile la acest pret marit, justificat de Compania Regionala de Apa Bacau prin creditele ei, prin ce si-a propus sa faca si planul de investitii. Eu, ca societate, dar si cetatean al orasului Onesti, mi-as dori foarte mult ca CRAB sa-si indrepte atentia si spre coloana de pe traseul Tg. Ocna - Onesti, pentru ca onestenii au suferit din cauza intreruperilor de apa, in repetate randuri, cum ati si scris in articolele din Onesti Expres. Toate opririle din ultimii 10 ani au fost generate de avariile de la Valea Uzului. M-as bucura sa aud ca marim pretul pentru ca schimbam conducta veche de 40 - 50 ani, din azbociment, dintre Tg. Ocna si Onesti. Suntem capat de retea, suntem primii care ramanem fara apa si ultimii la care ajunge apa, in momentul repornirii pe retea.

Cine trebuie sa schimbe conducta Tg. Ocna - Onesti?
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal: CRAB, Consiliul Judetean. Noi primim apa pe Cuciur, la statia de tratare, in baza unui contor, dupa care platim. Am inteles fenomenul si problemele. Miscarile seismologice, in special in zona noastra, sunt de 2-3 grade in fiecare zi, cutremure pe care noi nu le resimtim. In schimb, pamantul se misca, iar coloana de azbociment cedeaza la garnituri. La ultima oprire, care a tinut intre 18:00-04:00, am avut noroc ca o astfel de garnitura s-a desfacut din montajul tuburilor, iar remedierea a durat mai putin, dar alteori sunt lucrari grele, cu fisura pe tub, cu intreruperi si goliri si la CRAB, pe tronsonul Tg. Ocna - Onesti. De aceea sunt aceste probleme. De aici si nemultumirile oamenilor. Revenind la pretul apei, cred ca daca nu eram in Uniunea Europeana lucrurile ar fi fost cu totul altfel, cum au fost pana la intrarea in U.E.: pretul apei era nesemnificativ, salubritatea la fel, energia termica iarasi nesemnificativa ca pret.

Care sunt elementele ce compun tariful Apa Canal, platit de onesteni?
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal: Pretul are doua componente. Exista o fisa de fundamentare la nivel national si pe care trebuie sa o respectam toti operatorii, dar de fapt tariful are in componenta doua elemente importante. Primul: componenta pretului cu care eu tratez, transport, distribui si epurez apa. Este un pret al meu, aprobat de A.N.R.S.C. si pe care l-am obtinut in 2011. Apa Canal poate spune ca de aproape trei ani nu si-a marit tariful. A doua componenta e pretul apei brute, livrata de CRAB. Cele doua componente dau pretul apei reci. Asupra tarifului perceput pentru canalizare, CRAB nu are nici o influenta. Aici vorbim doar de costurile reale ale epurarii. Onestiul are aprobat in Consiliul Local tariful pe canal de 85%. Pentru canal, pretul este acum de 1,33 lei/m.c., dar noi facturam 0,85% din apa vanduta. Daca eu ii vand unui onestean 10 m.c. de apa, el consuma 10 m.c., dar canalul nu va fi tot 10, va fi 0,85 ori pretul canalului, 1,33 lei. Asta ca exemplu. Alte orase au canalizare suta la suta. Corect si logic e sa fie suta la suta. Apa Canal pierde 15%.

Ce componente s-au modificat in ultimii ani?
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Din punctul meu de vedere, toate, in ultimii trei ani, incepand cu costurile la energia electrica, facturile la telefoane, gaz, motorina. La un moment dat, pretul la carburanti era undeva la 3,37 lei, astazi e aproape de 6 lei. Toate aceste costuri sunt incluse in componenta noastra din pretul apei. CRAB a avut trei majorari de pret in decurs de 6 luni, resimtite extrem de brutal. Niciodata in 25 ani nu s-a intamplat sa avem trei mariri, de 300% in total. CRAB va mai majora o data pretul, reprezentand indexarea cu rata inflatiei pe anii 2011 - 2013, undeva in prima parte a anului, poate aprilie. De aceea ne pregatim si noi sa obtinem de la ANRSC o majorare de pret, pentru componenta Apa Canal, pentru ca am si eu nevoie. Pierderea Apa Canal in ultimele trei luni e de 450 000 lei. Nu putem sa mergem la infinit in gaura, pentru ca trebuie sa inchidem. Apa Canal trebuie sa fie pe linia de plutire, nici sa fac profit de 1 milion de lei. Atunci cand faci profit nu poti sa soliciti majorare de pret si asa am stat noi 3 ani fara a modifica in plus tariful.

Tinand cont de toate aceste elemente, putem spune ca onestenii platesc cel mai mare pret pe apa din judet, respectiv 7,90 lei/m.c., in timp ce Bacaul are un tarif neschimbat de 5,62 lei, iar la 31 decembrie 2013 Moinesti platea 5,29 lei, Buhusi 5,19 lei, Darmanesti 4,29 lei, iar Targu Ocna 4,73 lei, consilierii locali de aici votand impotriva majorarii.
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Asta se poate explica prin urmatorul fenomen: Onesti nu se poate compara nici cu Buhusi, nici cu Moinesti sau cu Targu Ocna si, pana la urma, nici macar cu Bacaul. De fapt, CRAB suporta costurile si pentru celelalte orase.

Daca tinem cont de tarife, pare-se ca onestenii suporta o parte din costuri pentru localitatile unde pretul apei e mai mic, pentru ca se discuta si despre atingerea unui pret unic.
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Bacaul, avand o vanzare mare de apa, isi permitea un pret mai mic, prin urmare CRAB, cu ce aduna de la Moinesti, Comanesti, Targu Ocna si de la Bacau, pe ansamblu, la metri cubi cumparati - vanduti, stabilea un pret mediu pe m.c.. Onestiul, de la nasterea lui, nu s-a comparat niciodata cu Bacaul. 65% - 70% era ponderea Onestiului in industria judetului. Ce a insemnat platforma industriala pentru noi? A insemnat un pret mic. Si noi am avut momente cand Apa Canal avea preturi mai mici decat celelalte orase, datorita consumatorului urias, platforma industriala. Acum doi ani vindeam peste 330 000 m.c., acum suntem la jumatate din cantitate, in numai doi ani. Sunt convins ca la ora actuala, la nivelul orasului, la numarul locuitorilor, orasul Targu Ocna, din punct de vedere al agentilor economici, Moinestiul cu petrolul, ca venituri din taxe si impozite, sunt mai puternice decat Onesti. Nu mai vorbesc de Bacau. La toate intrarile si iesirile in si din Bacau, pe o parte si pe alta, sunt agenti comerciali. In Onesti nu e nimic de la intrare spre Adjud, nici pe stanga, nici pe dreapta, nici la iesire din Onesti spre Bacau, decat vreo doua magazine de caramizi si ciment. Eu cred ca si Marasestiul si Adjudul ne-au luat-o inainte. Sa fim seriosi. Cu cat poate sa coboare pretul, daca nu avem consum? Apa Canal, cu infrastructura pe care o are si personalul nostru, poate sa vanda de trei ori mai multa apa. Si atunci poti face un pret mic. Pentru ca foarte mic inmultit cu o cantitate mare inseamna acoperirea necesarului. Apa Canal are nevoie de 600 000 lei pe luna pentru intretinere, salarii, costuri cu energia, analizele la apa. Presupunem ca maine, pomaine vindem 100 000 m.c.. Pentru suta asta de mii de m.c. apa, trebuie sa cumperi inca 100 000 m.c., pentru ca pierderile sunt de 50%, pierderea minima in tara. Deci 200.000 m.c. de apa ori 2,23, pretul apei la CRAB, da aproximativ 450 000 lei. Deci pentru CRAB trebuie sa adun 450 000 lei, iar Apa Canal are nevoie de 600 000 lei, costuri pe luna. Asadar, trebuie sa incasam si sa achitam peste 1 milion lei/luna. Daca imparti acum 1 milion de lei la o suta de mii de m.c. de apa, pe care o vinzi, pentru ca o suta sunt pierderi, cat este pretul pe m.c.? 11 lei. Si exista posibilitatea ca Onestiul sa nu mai aiba nici agentii comerciali pe care ii mai are acum, iar Apa Canal vinde acum aproximativ 159 000 m.c., din care populatia consuma 107 000 m.c.. Din diferenta de 52 000 m.c., peste 50% sunt scoli, gradinite, Spitalul, iar agentii comerciali consuma undeva la 20 000 m.c.. Platforma industriala a tinut pretul mic la apa, caldura. De asta sunt aceste diferente de tarife de la un oras la altul.

Cum ar trebui si unde ar trebui sa intervina Primaria sau administratia publica centrala? Se poate aduce in discutie o subventie pentru apa, pentru a se diminua problema sociala? Oamenii cu greu fac fata tarifelor la utilitati.
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Da. Corect. Foarte greu. Onestiul este prins in cadere cu aceasta crestere de pret de 300%. Apa Canal nu a intervenit asupra componentei sale din pret de 3 ani. Ce sa faca autoritatile publice locale sau centrale? Eu pot sa cer Primariei Onesti sa aduca investitori. Raspunsul este ca nu intra in atributiile lor. Atunci pretul apei o sa ajunga la 9 lei, la 11 lei. Oamenii fac economii la mancare, la electricitate, la caldura in casa, la apa, dar economia asta se intoarce tot impotriva oamenilor. Daca consumi 2 m.c. in loc de 5, pentru ca pretul este mare, operatorul este obligat de costurile sale sa majoreze tariful pentru a supravietui.

Prin urmare, economia la apa a fiecarui consumator va duce la o continua majorare a pretului.
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Corect. E logic. Daca vindem 80 000 m.c. in loc de 159 000 si pentru a acoperi necesarul operatorului, pretul va fi mai mare.

Acceptand scenariul ca Apa Canal da faliment, ce se intampla atunci? Poate prelua CRAB infrastructura de apa si canal?
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Nu-i asta problema. Eu nu trebuie sa dau faliment pentru ca CRAB sa poata prelua infrastructura. CRAB oricum isi face pretul cum vrea. Problema nu este Apa Canal. Nu din cauza Apa Canal pretul apei a ajuns la valoarea asta. Noi nu am marit pretul de 3 ani. Cine a facut-o? Compania Regionala de Apa Bacau. De ce? Nu stiu. Nu ma gandesc la falimentul meu. CRAB a marit pretul ei, Apa Canal isi pune bucatica in componenta ei din pret si mergem inainte. Ar fi corecta uniformizarea pretului indiferent de mediu urban sau rural. Dar intervine saracia omului si in rural si in urban. Se poate interveni cu o subventie pentru o anumita categorie sociala. Pai eu mi-as dori. Dar de asta trebuie sa se ocupe cei care fac politica tarii.

Care este necesarul de fonduri pentru a investi in infrastructura de apa, in vederea diminuarii pierderilor de pe traseu de 50%? O diminuare a pierderilor se poate traduce intr-o micsorare a tarifului?
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Da. Asta da. Sunt de acord. Doar ca stiu exemple de investitii de peste 150 milioane de euro si stau tot la 55% pierderi. Deci nu coboara. Solutia e o investitie masiva si rapida. De aceea sunt importante investitiile in infrastructura, pentru ca noi platim la CRAB si pierderile lor. De asta va spuneam si de conducta Tg. Ocna - Onesti. De cate ori s-a golit tronsonul asta? Care e cantitatea de apa aruncata in Trotus? Cine plateste apa aia? Pun si eu intrebari. Intai ar trebui sa nu se mai goleasca de 20-30 de ori pe an coloana in lungime de 15 km si 1 metru in diametru de la Targu Ocna la Onesti. Pierderea e de sute de mii de m.c. de apa. Pierdere pe care CRAB ne-o baga in pretul apei brute pe care o platim noi. Aici e problema: retelele. Trebuie sa se investeasca in retele, sa nu mai existe pierderi si atunci matematic pretul la populatie poate sa scada. Retelele le schimbam noi din banii nostri. Important e ca banii imprumutati, cum e si creditul de la BERD, sa ajunga corect in pamant. In Romania, din pacate, luam banul de la U.E., dar nu cheltuim din el corect nici 50%.

Aveti realizata vreo analiza din aceasta perspectiva? De cati bani ar fi nevoie pentru o reducere a pierderilor?
Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal:
Onestiul are 100 km de infrastructura de apa potabila, iar de canalizare vreo 130 km. Din cea de apa, am schimbat 8 km si ne-am propus sa inlocuim in 2014 alti 10 km. Se vorbeste in oras de vreo 12-13 milioane de euro, dar eu cred ca cu 4 milioane de euro se rezolva tot sistemul din Onesti. Dar cred ca nici Consiliul Judetean nu va face investitii. Banii trebuie sa ajunga in alte locuri, care nu sunt cele mai importante. Consider greseala in sistemul de apa faptul ca au avut prioritate statiile de epurare. Eu respect natura, sunt un pescar pasionat, dar totusi nu trebuia bagate atatea milioane de euro in statiile de epurare, ci intai schimbate retelele. Negociatorii nostri pe acest domeniu au fost slabi si la nivel de judet cu Guvernul, si la nivel de Guvern cu Bruxelles.
Ovidiu Munteanu


Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.

In cazul in care codul nu este lizibil click aici pentru a genera altul.
 
mihai
#4 : 16/04/2014, 19:19
si nenea asta inca e administrator? gresit!
Ultima modificare: 18/04/2014, 13:34 - user  
un onestean
#3 : 24/01/2014, 17:38
Sa le multumim onestenilor care le-a vandut infrastructura, societatea in ansamblul ei, bacauanului Ov. Budeanu. Acei onesteni "s-au vandut" pentru o mana de paie.
Ultima modificare: 25/01/2014, 15:03 - user  
bazil
#2 : 20/01/2014, 15:58
povesti! Valea Jiului o sa ajunga Onestiul si atunci sa mariti pretul la apa cat vreti, ca o sa plateasca cei care locuiesc la RED si Sf Nicolae, multe succesuri!
Ultima modificare: 21/01/2014, 18:07 - user  
Anonymous
#1 : 20/01/2014, 11:27
Cat timp retelele vor fi administrate de o firma privata ,nu se vor putea obtine fonduri europene pentru modernizarea retelelor . Poate se modifica legilatia europeana in problema accesarii fondurilor.
Ultima modificare: 21/01/2014, 18:06 - user  


IMAGINEA SAPTAMANII