Cauta
«Pana la Traian si Decebal!»19/05/2018


Ziua de 17 mai, cand sarbatorim Inaltarea Domnului si Ziua Eroilor a fost una trista pentru municipiul Onesti! Acest fapt s-a intamplat deoarece la Monumentul Eroilor "Regina Maria" a fost o liniste totala, nu s-a depus nici o coroana si o jerba de flori, pentru prima data in toti anii de dupa Revolutia din 1989! Chiar daca la nivelul Primariei municipiului Onesti s- a hotarat ca in ziua de 24 mai sa fie organizata pe platoul Monumentului "Regina Maria" o ceremonie militara si religioasa de cinstire a eroilor, "linistea" de la 17 Mai, cand in intreaga tara au fost celebrati cei care si-au dat viata pentru tara, nu permite nici o scuza, din nici o parte! In timp ce de dimineata batrani ai Onestiului se uitau la platoul Monumentului Eroilor... in asteptarea unei ceremonii iar functionarii publici din "inalta cladire" din preajma acestui monument si-au vazut linistiti de lucru (la "Ziua Eroilor"), spre miezul zilei a fost inregistrat un lucru pilduitor pentru vremurile pe care le traim! O persoana "intre doua varste" a urcat treptele Monumentului "Regina Maria" cu cateva flori si candele oprindu-se la lespedea de piatra pe care este gravat in piatra un nume de erou! Numele strabunicului sau, mort in Primul Razboi Mondial! "Este aici scris si numele unui vecin cu strabunicul meu, a altor onesteni ce au luptat in Primul Razboi Mondial dar nici nu le pasa la domnii acestia, care au construit aceasta cladire impozanta - Primaria! In toate localitatile, in toate satele, au fost organizate ceremonialuri militar - religioase, numai la Onesti, nu!" - si-a exprimat mahnirea cel care s-a recules indelung la Monumentul Eroilor "Regina Maria" din municipiul de pe Trotus. Tristetea sa este asemeni tristetii multora, gandind ca "strabunii nostri au facut mult mai mult pentru tara decat cei de azi!"

Ne-a dat exemplul unuia din "cei mai mari eroi ai neamului romanesc si care ar merita mai mult respect din partea romanilor si mai cu seama din partea noastra, marele erou Gheorghe Donici". Reliefand biografia acestui erou, putem vedea multe lucruri dincolo de "o viata de om", Gheorghe Donici, fiind "nascut la 20 februarie 1849 in satul Valea Seaca - fiu al familiei de mici boieri Iancu si Zinca Donici - era ruda apropiata cu Alexandru Donici, Radu Rosetti si cu Costache Negri. Clasele primare le-a absolvit la Bacau si Iasi iar la varsta de 10 ani a plecat in Franta, unde a studiat timp de 11 ani (intre 1859-1870), absolvind prestigiosul liceu Louis le Grand. Dupa intoarcerea in satul natal, unde se dedica muncii pamantului, la 8 mai 1877 se inroleaza ca soldat voluntar in armata tarii la Regimentul 8 Calarasi Bacau. Se distinge prin curaj si vitejie in misiunile de incursiune pe malul bulgaresc al Dunarii pentru adunarea de informatii privind fortificatiile inamice si este avansat in data de 11 iulie 1877 la gradul de caporal. In luptele pentru cucerirea Vidinului dovedeste inca o data un curaj impresionant si este avansat la gradul de sergent si decorat cu «Virtutea Militara». Participa si la luptele de la Plevna si duce razboiul pana la sfarsit fiind demobilizat in data de 4 iunie 1878, ocazie cu care este decorat de statul roman cu medalia «Trecerea Dunarii» si de statul rus cu «Crucea Sfantul Gheorghe». Dupa razboi s-a intors la mosia de la Valea Seaca unde se ocupa de administrarea acesteia. Este un om foarte cumpatat, isi pastreaza putin pentru sine iar cu restul venitului isi ajuta sora si tinerii tarani din Valea Seaca si Bogdana A cochetat si cu politica fiind ales in cele mai inalte institutii iar dupa inceperea Primului Razboi Mondial si intrarea Romaniei in razboi a solicitat Ministerului de Razboi sa fie reprimit in armata ca voluntar la cavalerie, cu gradul de sergent , pe care il dobandise in Razboiul pentru Independenta. Avea 67 de ani si jumatate si putea sa-si vada linistit de batranetile sale dar marele patriot nici nu si-a pus problema sa nu mearga sa isi apere tara!"

Am tresarit si la o mare pilda a acelor vremuri: "Gheorghe Donici a fost primit cu mare bucurie in Regimentul 9 Rosiori, dislocat in acel moment in orasul Alexandria, al carui comandant - Alexandru Filitti a tinut un mobilizator discurs. «Osteni, in randurile noastre se afla din acest moment voluntarul Gheorghe Donici, care a luptat ca un viteaz si in razboiul nostru de independenta, din 1877. Este un bun ostas si calaret, o adevarata pilda de eroism si iubire fata de patrie. Tot timpul sa urmati exemplul acestui brav soldat. El ar putea sa fie parintele nostru dar este camaradul nostru de lupta...» In ziua de 23 noiembrie (10 noiembrie stil vechi) Brigada 2 a Regimentului 9 Rosiori primeste ordinul sa sarjeze pozitiile artileriei germane de la Robanesti (langa Craiova), pentru a permite retragerea trupelor romanesti invinse in luptele din Valea Jiului. Asaltul a fost considerat un succes care a permis retragerea «grosului» armatei romane, dar un succes platit cu multe jertfe omenesti. Astfel, din cei 110 cavaleristi 92 au murit in acest asalt iar ceilalti 18 au fost raniti. Au murit, intre altii, comandantul brigazii, capitanul Alexandru Filiti, locotenentul Iulius Rosca si sergentul Gheorghe Donici. In numarul 35 din februarie 1917 al ziarului «Neamul Romanesc» de la Iasi se scria: «Cei care au scapat cu viata din acest asalt vor uita poate clocotul mitralierelor vrajmase, ropotul nebun al cailor, trupurile secerate ca iarba primavara dar nu-l vor uita niciodata pe batranul sergent: mandru si drept in sea, privirea-i vesela si hotarata, naluca incremenita a vremurilor trecute, a vremurilor lui Bogdan si Stefan. Multi au pierit la Robanesti, multe suflete pierdea Romania in acest razboi dar nici unul mai curat si fara de prihana ca cel al sergentului Gheorghe Donici, cazut la 67 de ani in slujba neamului». A fost inaintat post - mortem la gradul de sublocotenent! Trebuie ca sa fim mandri ca in comuna Stefan cel Mare a fost un asemenea erou si sa incercam sa-i cinstim memoria, sa invatam din exemplul sau ce inseamna sa fii patriot, ce inseamna sa iti iubesti tara si ca iubirea de tara inseamna «a te pune tu in slujba tarii si nu a pune tara in slujba ta!»"

Si ne intoarcem la ... vremurile noastre, despre care acest inflacarat patriot, prezent la 17 mai la Monumentul Eroilor din Onesti, declara cu cea mai mare convingere ca "atat timp cat nu vom invata sa ne respectam inaintasii, ducandu-ne «pana la Traian si Decebal», nu vom reusi nimic! Pana nu vom invata ca sa ne respectam unii pe altii nu vom ajunge nicaieri! Totul este o chestiune de respect... si sa vorbesti cu oamenii,sa-i respecti pe cei varstnici, sa dai prioritate la trecerile de pietoni si in multe alte situatii, ce ne inconjoara! Eu si altii vrem sa ne fie mai bine in tara aceasta, Romania, incercam «sa deschidem ochii» semenilor nostri dar nu avem cum sa ne bucuram de acest lucru daca nu este respect!" Sub cerul azuriu, din apropierea unei lespezi a monumentului onestean , unde si adierea unor garoafe rosii dar si lumina plapanda a candelelor pareau cuprinse de un fosnet, s-au auzit, la fel de grav, cuvintele: "Respect inseamna in primul rand cinstirea eroilor, ce si-au dat viata pentru tara!"
Onesti Expres


Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.

In cazul in care codul nu este lizibil click aici pentru a genera altul.
 


IMAGINEA SAPTAMANII

Cetatea Fagaras - foto: prof. Emilia Spataru