Cauta
Vinul, licoareā€¦ (I)09/02/2017

Vinul, licoare - nectar din soare condensat in bobite de struguri si resursa de spiritualitate pe drumul podgoriilor vrancene…
Dincolo de adevarul pur geologic al bogatiilor naturale, dincolo de frumusetea peisagistica si valoarea oamenilor, Vrancea talmaceste un cod genetic de virtuti spirituale, reunind tot ce, de fapt, formeaza tezaurul originii comune a romanilor: graiul, intelepciunea, creatia locuitorilor din Moldova, Muntenia si Transilvania. Adica cele trei provincii romanesti unite tocmai prin arcul de piatra al Carpatilor. Este o realitate ce tine nu numai de insemnele reliefului, ci de o intreaga configuratie de gand, de spirit si de fapta nascuta din vesnicia acestei zone romanesti pure, in ale carei ecouri ne regasim fiinta istorica.
Exista locuitori ai stepei sau muntelui, ai desertului, fluviilor ori marii. Vrancenilor le-a fost dat sa aiba podgorii. Oameni echilibrati si statornici , darji si ospitalieri, mostenind virtutile inaintasilor, ei au introdus cultura vitei de vie si vinului in spiritualitatea zilei, motivele invocand rodul podgoriilor regasindu-se in tot ceea ce tine de cultura casnica si poate, mai mult... chiar in zugravirea interioara a bisericilor locului. Asadar despre Vrancea nu se poate aminti fara a vorbi despre pamant, soare, struguri, vin. Vinul care, in timp a fost socotit ambrozie, bautura tineretii fara batranete a zeilor si, deopotriva, licoarea care i-a pierdut pe multi. Unii l-au ridicat in slavi, dar destui l-au coborat si sub " talpa iadului". Nu odata, multi l-au anatemizat, in schimb poetii, sculptorii , pictorii, slujitorii Eutherpei inscriindu-se in replica, durandu-i temerare monumente de arta, nemuritoare opere. Chiar si clericii, porniti impotriva vinului, i-au admis prezenta prin boabele si vrejii de vita de vie inziditi in frescele bisericilor vrancene. Mahomed al II - lea, care se pare a cunoscut si apreciat gustul rafinat al vinurilor vrancene, spunea referindu-se la aceasta licoare "ingaduit-am vinul celor intelepti si l-am interzis nerozilor".
Strugurele, in fapt, soare condensat din pamantul Vrancei. Acest soare adunat intr-o bobita este un miracol. Are aroma, parfum,gust, culoare, zaharuri, vitamine, de unde si numele de "elixir al vietii". Un pahar de vin este insotitorul firesc al momentelor fundamentale ale existentei vranceanului: nasterea, casatoria si moartea. Prezenta necesara si la necaz si la bucurie. De la imaginea poem asupra vitei de vie, strugurelui , vinului la imaginea concreta si, pe cat posibil, de sinteza a viticulturii vrancene incerc sa fac o translatie scriind despre... drumul podgoriilor vrancene, despre numele purtate de vinurile de marca vrancene, prin ce se detaseaza ele, despre zonele de traditie ce au adus celebritatea cultivatorilor.
Pigmentate de legende, spuse la un pahar continand vinuri de exceptie, puse la invechit in beciuri seculare, dar si cu istorii minunate despre aceasta indeletnicire a vrancenilor, viticultura, drumurile podgoriilor vrancene au devenit o atractie turistica . Dar , inca nu indeajuns valorificata pentru numerosii doritori sa afle secretele producerii vinului, dar si ale artei populare unice, ori imaginea peisajelor din locurile unde s-a nascut Miorita, Vrancioaia si feciorii sai, precursorii eroismului, putin intuit de romanii zilelor noastre, celor ce au lupta pentru fiinta neamului romanesc in aprigul august 1917, moment ce a condus la Marea Unire din 1 Decembrie 1918.
Pagini de glorie si spiritualitate romaneasca faurite pe... drumurile podgoriilor vrancene. Drumuri ce au ca prim si ultim punct de reper podgoria Panciu.
Prima atestare documentara a podgoriei Panciu dateaza din secolul XVI, dar vechimea cultivarii vitei de vie pe teritoriul actualei podgorii o constituie fragmentul de vas carpic, descoperit in localitatea Padureni, care are ca ornament o coarda de vita de vie cu doi struguri stilizati. In cea de-a doua calatorie intreprinsa in Moldova, Goerg von Reichersterffer, emisar al lui Ferdinand de Habsburg pe langa domnitorul Petru Rares, acesta face referiri la plantatiile mari de vita de vie existente in zona, cunoscuta atunci si sub denumirea de podgoria Crucilor. O imagine asupra viticulturii din aceasta podgorie, la jumatatea secolului al XIX-lea, reiese si din datele aparute in anul 1861 involumul "Lucrari statistice in Moldova". Aici se mentioneaza faptul ca terenurile destinate viticulturii pe teritoriul actualei podgorii totalizau 2.870 hectare, respectiv 14 la suta din intreaga suprafata viticola a Moldovei. Descrierea podgoriei este mentionata si in alte documente straine, informatiile fiind consemnate de calatori care au apreciat calitatea superioara a vinurilor, dar si parfumul special al strugurilor de masa de la Panciu.

Podgoria Panciu are o intindere de aproximativ 10.000 hectare. Vizualizata din satelit ea apare sub forma unei fasii cu o latime medie de noua kilometri, cuprinsa intre Valea Trotusului la nord si Valea Putnei la sud. Din punct de vedere climatic, Podgoria Panciu este situata in plina zona temperata, ceea ce face ca vinurile albe ori cele rosii sa aiba o aroma speciala, sa fie echilibrate cum spun oenologii , specialistii care se ocupa de acest domeniu. Acestia mai spun ca vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi catalogate drept "vinuri avand un caracter vioi" obtinut atat din soiuri de struguri autohtoni, precum Plavaie, Galbena, Babeasca Neagra, Feteasca Alba si Feteasca Neagra, dar si din alte soiuri de struguri de vin aclimatizate, precum Feteasca Regala, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir si Merlot, care au devenit la fel de renumite in podgorie. "Averea" sa, strugurii, este valorificata de mai multe societati comerciale de vinificatie care respecta standardele de calitate in domeniul producerii vinului. Unele au fost retehnologizate cu fonduri ale Uniunii Europene, vinurile fiind obtinute prin tehnici de ultima generatie, dar mare parte din cantitatile obtinute sunt "invechite" prin metodele traditionale in beciuri si hrube istorice.
In podgoria Panciu vinurile rosii sunt inca in minoritate, desi mai multe societati comerciale care au derulat proiecte de reconversie au plantat soiuri de struguri rosii. Zona este profilata pe producerea vinurilor albe-seci care sunt folosite si pentru a obtine vinul spumant, dupa cunoscuta metoda "champanoise", ce isi are sorgintea in Franta. "Sampania" creata in Panciu acopera cele mai pretentioase gusturi si asteptari, producandu-se vinuri spumante albe seci, demiseci ori demidulce, rose, dar si sampanie rosie. "Sampania" alba este un ansamblu de minimum trei soiuri de vin diferite. Unul dominant, Sauvignon Blanc, care confera finete si vioiciune lichidului "creator" de euforie, o treime a acestuia este Pinot Gris, care ii da putere si gust profund, iar in completare, Feteasca Alba, cea care ofera prospetime si fructozitate. "Sampania" rosie este tot un cupaj din trei vinuri, Pinot Noir, Merlot si Feteasca Neagra. Toate sticlele continand asemenea vin spumant sunt tinute, pentru invechire, culcate in unghi de aproximativ 60 de grade intre sase si 12 luni, perioada in care sunt rotite in fiecare saptamana, in beciurile existente pe teritoriul Podgoriei Panciu.
Dintre acestea " Hrubele lui Stefan Cel Mare" au cea mai mare notorietate, atat prin dimensiunile sale, cat si prin calitatile vinului spumant produs pe prin fermentarea naturala. Au toate atu-urile sa fie clasificate drept "monument istoric" si plasate sub protectia UNESCO. Ramane sa faca cineva autorizat sa faca propunerea , iar autoritatile sa o sustina. Dar , in Romania mai are timp cineva sa se ocupe de un asemenea proiect ? Amplasate pe partea dreapta a vaii paraului Zabraut, in punctul numit Valea Cerbului, hrubele Panciu sunt construite in pamant lutos (loess), incluzand de-a lungul unui culoar central ramificatiile a 36 de galerii laterale, ce totalizeaza mai bine de 3.000 de metri. Istoricii dateaza "hrubele" in epoca lui Stefan cel Mare si Sfant (1457-1504), dar un document care sa mentioneaze utilizarea lor ca depozitar special de vinuri a fost dat pe 19 august 1700, actul mentionand modul de folosinta si proprietarii acestora, serdarul Ion Costin, fiul marelui logofat Miron Costin. Apoi, despre Hrubele de la Panciu se asterne o lunga tacere …documentara. "Trezirea" se produce prin 1949 cand pancenii serbau inca "Tarcolitul Viilor", un ceremonial magico-mitic de inceput de Februar, in calendarul popular 1 februarie este rascrucea dintre anii viticoli, ziua in care Anul Vechi Viticol moare si renaste Noul An Viticol. In acel an podgorenii din Panciu, suiti in sanii ori carute, imbracati in port popular si cu fruntile impodobite prin coarde de vita de vie, au plecat in podgorie sa dezgroape sticla cu vinul ultimei recolte, ingropata in toamna care tocmai trecuse. Apoi, in alai vesel, au mers pe un deal din preajma , la o petrecerea pe care o organizau anual. Conform traditiei, au aprins un foc mare de tabara. Au ars coardele uscate de vie, au baut din vinul dezgropat de la butuc, au mancat, au cantat si au jucat. Numai ca in acel an podgorenii au vazut cum, la cativa zeci de metrii distanta, din pamant iesea fum si, sapand in acel loc, au dat peste intrarea in hrubele "Stefan cel Mare", astupate de podgoreni cu sute de ani in urma, probabil ca sa nu dea turcii de ele. Spre surpriza lor au descoperit budane cu vin vechi.
Pe langa hrubele "Stefan cel Mare", in Panciu mai exista alte doua beciuri monumente istorice. Este vorba despre beciul "Marin Stefan", datat secolul XIX si beciul "Vladoianu", tot din secolul XIX, dar legende locale vorbesc despre faptul ca in Panciu beciurile nedescoperite ar fi de dimensiunea orasului.
"Via are nevoie de piatra la o anumita adancime pentru aplatizarea curbelor variatiilor de temperatura de-a lungul a 24 de ore, de soare, atat de mult incat nu suporta nici macar umbra unui stalp, dar vinul nu suporta zgomotul. El are nevoie de liniste deplina. De cand se stie podgoreanul si-a facut crama , depozitul in adancul din mijlocul podgoriei. Tocmai pentru ca vinul nu prea suporta transportul oricum si are nevoie de liniste.Vinul asociat cu decibeli ar mai merge la restaurant , cand licoarea ajunge in pahar . In rest , vibratiile ii forteaza legaturile intre elemente", imi justifica existenta acestor labirinturi de beciuri si hrube, doctorul in oenologie, stiinta vinului, Ion Pusca. Poate cel mai cunoscut oenolog vrancean, cel care initiat si consolidat marea productie de vinuri spumnate din Panciu .
In prezent hrubele "Stefan cel Mare", aflate in administrarea unei firme de stat din anul 1949, producand, prin metoda clasica Champenoise, cel mai bun vin spumant, au devenit o adevarata atractie turistica, punct de plecare pe "drumul podgoriilor vrancene", care continua pe DJ 205 B, prin Tifesti, Bolotesti si Jaristea spre o alta podgorie celebra intinsa majestuos pe dealurile Magurei Odobesti.
Cornel Cepariu, AGERPRES


Scrie un comentariu
Campurile obligatorii sunt marcate cu *.

In cazul in care codul nu este lizibil click aici pentru a genera altul.
 


IMAGINEA SAPTAMANII