Dincolo de peisajul insolit al Garii Comanesti, cu “turnul de apa” din apropiere si pasarela ce trece spre Zavoi ferindu-te ca sa te mai ingrijorezi la trecerea peste toate liniile de cale ferata, in fascinatia umbrelor lungi ale copacilor unui parc, te asteapta o lume, o alta lume! Daca Gara comanesteana se aseamana intrutotul Garii Regale din Curtea de Arges iar mai multe alei “tainice” urmeaza sirul unor cladiri, intr-un orizont de lumina se afla o institutie, pe care, de peste 60-70 de ani, foarte multi oameni i-au trecut pragul! Este Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika” din Comanesti (singurul colegiu din oras) si ferestrele sale pline de lumina s-au rasfrant in privirea multor generatii de dascali la catedra (invatatori, profesori, ingineri, maistri scolari) dar si a oaspetilor acestei institutii.
In ziua de 27 martie 2018 aici a fost asteptat un grup de oaspeti dragi, elevi si profesori ai Liceului Teoretic “Alexei Mateevici” din Donduseni (Republica Moldova) si parca “s-a scris o pagina de istorie” in clipele premergatoare si in cele care au urmat odata cu intalnirea elevilor basarabeni cu cei ai Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika”. Un freamat neasemuit a cuprins lungul hol spre Sala de festivitati, care a fost impodobit cu numeroase minunatii (de la felicitari realizate de catre elevi si pana la obiecte gasite prin transeele de lupta ale Primului Razboi Mondial, adunate prin osardia membrilor Asociatiei “Prospectorii Istoriei”). De asemenea, au mai fost expozitii dedicate orasului Comanesti si Regelui Ferdinand (cu fotografii). Totul a frematat a istorie, acest eveniment avand loc la implinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, “actul fundamental” ce a deschis drumul spre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Intre oaspetii prezenti la aceasta manifestare mentionam pe profesorii Laura Sisca (director adjunct la Scoala Gimnaziala nr. 7 Comanesti) , Constantin Taranu, Simona Stoica, pe parintele Maxim, Daniela Albu, pe Narcis Jitaru (de la Centrul “Europe Direct” din localitate), Cristina Hanganu (de la Biblioteca oraseneasca) si altii.
Profesorul Florin Popa, directorul Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika” din Comanesti a declarat in deschiderea acestei manifestari: “27 Martie este o zi foarte importanta pentru tot neamul romanesc. Acum 100 de ani moldovenii din stanga Prutului au hotarat sa se uneasca cu Tara, ca impreuna sa-si uneasca destinele, sa revina in vechile granite. Dupa 1918 Romania a devenit una dintre cele mai puternice tari ale Europei. Din pacate nu a durat prea mult si incepand din 1940 Basarabia a fost cedata Uniunii Sovietice. In cel de-al Doilea Razboi Mondial daca trupele romanesti se opreau la Nistru, Basarabia ar fi ramas a Romaniei dar ea a intrat in componenta URSS! Pana in 1991, cand si-a castigat independenta, a fost o republica a URSS”. Simpozionul international “Romanii de langa Romania – istorie, cultura, spiritualitate” a cuprins mai multe comunicari dar si prezentarea unor creatii literare de catre elevi ai colegiului comanestean.
Comunicare si miraj
“Scurta privire asupra istoriei Basarabiei pana in 1918” a fost prima comunicare prezentata de elevele Luminita Iacob si Ana Maria Pantaru (profesor coordonator Petrita Bilbiie), celor care au umplut sala de festivitati.Acestea au mentionat ca “termenul Basarabia este derivat de la Basarab I ” si au amintit de domnitorul Moldovei Roman I (Musat) , ce in 1393 foloseste titulatura “domnitor de la munte pana la malul marii”, facand referire prima data la Moldova ca teritoriu unde s-a creat entitatea teritoriala moldoveneasca. A fost evidentiat faptul ca in anul 1465 Stefan cel Mare a cucerit Chilia iar Tara Moldovei se intindea de la Nistru pana la gura Prutului, in anul 1792 Rusia devine vecina cu Moldova iar in urma razboiului ruso -turc din anii 1806 – 1812 este stabilita granita pe Prut. Din Istoria Basarabiei a mai fost aratat faptul ca aici a fost impusa limba rusa (in 1824). Prezentarea, de catre elevele Diana Moisa si Maria Hoais) a comunicarii ” Personalitatile Unirii Basarabiei cui Romania” (profesor coordonator Petrita Bilbie), a pornit cu momentul despartirii de la 1812, fiind readusa in actualitate si ziua de 28 iunie 1940 cand “Moldova a fost iarasi sfartecata, tancurile intrand in Basarabia , au trecut Prutul si au ocupat si Tinutul Herta” Au fost evocati Ion Inculet (absolvent al Scolii de Teologie Chisinau si a Universitatii Imperiale din Petersburg), ce a fost presedintele Sfatului Tarii si Pantelimon Halippa, publicist ce a realizat prima carte literara din Basarabia . El a militat foarte mult pentru Unirea Basarabiei cu Romania, pentru afirmarea spiritului romanesc, a facut parte din mai multe guverne ale Romaniei fiind si intemeietorul mai multor institutii in Basarabia. O comunicare foarte interesanta s-a numit” Limba, marca a identitatii in poezia lui Alexei Mateevici” si a fost prezentata de Bianca Rata (profesor coordonator Iuliana Oita). Evocand pe acest mare roman, ce a scris poezia “Limba noastra” in transeele Primului Razboi Mondial, realizatoarea comunicarii a mentionat si cuvintele “gravate in istorie” ale lui Alexei Mateevici: “Sa-i luminam pe toti cu lumina dreapta… Suferinta nu ne face mai buni sau puternici… E foarte greu sa fii ceea ce iti doresti dar mai greu este sa ramai ceea ce esti”.
Coordonate de prof. Silvia Munteanu elevele Teodora Albu si Iasmina Merlusca au prezentat – cum nu se poate mai bine de expresiv! – comunicarea “Iia, parte din costumul popular romanesc”. Mai mult, ele au “dezvaluit” lucruri … mai usor sau mai greu de inchipuit despre frumoasele ii romanesti, ce sunt impodobite cu multe modele. “In satele de pescari modelele infatiseaza pestii, liniile drepte cusute simbolizeaza calea dreapta in viata. Sunt lucruri marunte, venite din trecut, ce sunt purtate cu deosebita mandrie la sarbatori. Femeile au pus toata feminitatea in realizarea acestor camasi de tip carpatic, ce impresioneaza prin echilibrul perfect. Sunt cusute pe ii si semnele magice care apara de spiritele rele. Iile sunt asemeni unor carti de istorie , lucrate (povestite) cu sufletul! Sunt marca noastra identitara, a tuturor si a fiecaruia in parte”, au aratat realizatoarele acestei comunicari,care au prezentat o iie de 200 de ani (fiind purtata de o strabunica in ziua logodnei!)
Pe marginea cartii “Regele Ferdinand I, cuvant pentru unirea neamului romanesc – o poveste adevarata – Basarabia 1918”, al carei autor este istoricul Neculai Moghior, a vorbit prof. Lavinia Misaila. Ea a mentionat ca istoricul comanestean Neculai Moghior a scos in evidenta in aceasta lucrare faptul ca “Regele Ferdinand a condus destinul tarii noastre intr-un moment astral”. Amintind ca acest rege “a facut parte in 1885 din Garda Prusaca iar un an mai tarziu si-a inceput cariera militara”, profesoara Lavinia Misaila a facut cunoscute si alte lucruri :” Regele Ferdinand nu a fost inconjurat de dascali ca medicii adusi acasa in jurul unui bolnav. El mergea in toate duminicile la biserica. A stat deoparte de toate petrecerile bucurestene ce i-ar fi umplut mintea…” O alta comunicare ce a fost prezentata la Simpozionul International “Romanii de langa Romania – istorie, cultura, spiritualitate” s-a numit “Chisinau – orasul Unirii “( comunicare realizata de elevele Malina Comanac si Stefana Magdan – profesor coordonator Petrita Bilbiie), la care s-a remarcat faptul ca asemeni Romei si … Iasului si Chisinaul este amplasat pe sapte coline!
“Cu fiorii sufletului mangaiat…”
Comunicarea “Graiul matern – izvor de inspiratie la Grigore Vieru si Alexei Mateevici, realizata de profesoara Silvia Munteanu , a adus “fiori de emotie” la evocarea momentului din 1917 cand, la Chisinau Alexei Mateevici a recitat pentru prima data poezia “Limba noastra” Din goana timpului fugar, in oprirea “stavilirii cuvintelor” cu dorinta de a cuprinde atmosfera timpului, notam “ecourile” adunate din pragurile vremii si ne putem imagina “cand s-a aratat Alexei Mateevici pe usa , cu parul bogat, castaniu, tot publicul l-a intampinat cu o ploaie de aplauze! Simtea ca poetul isi transmite dragostea si admiratia sa pentru Limba romana. Scanteia pornita din inima poetului a facut ca lumea a ramas inmarmurita. Poetul a adresat fratilor de sange un indemn de a schimba starea lucrurilor, considerand ca limba si graiul trebuie ca sa ramana vii!” Despre celalalt mare titan al literaturii de peste Prut profesoara Silvia Munteanu a mentionat:” Poezia lui Grigore Vieru isi trage esenta din substratul religios. In versurile acestuia Limba romana este o icoana. Cand Grigore Vieru a fost invinuit ca este prea simplu el a spus: >. Ferice de toti cei care au descoperit si mai descopera mirajul Limbii romane! La Grigore Vieru constiinta reflexiva ia forma cantecului.” Daca la Strategii didactice profesorul Ionut Schimbeschi a coordonat elevii David Damian si Denisa Croitoru in realizarea comunicarii “Palatul Sfatului Tarii din Chisinau”, eseul “Podul de inimi de peste Prut” (de Liviu Lazar, de la Liceul “Alexei Mateevici” din Donduseni – Republica Moldova), a incheiat acest fructuos simpozion. “Cand Scriptura ma invata lucruri bune si Istoria imi arata trecutul neamului! De ce infratirea dintre orase este posibila iar Unirea nu? O alta limba ca a noastra nu este mai frumoasa! Limba romana este cea care ne uneste pe noi, este cimentul cu care a fost construit podul de inimi!” Aceste ganduri ni le-a marturisit in eseul sau Liviu Lazar, el fiind coordonat de prof. Maria Gumeniuc, prezentarea eseului fiind realizata de elevele Cristiana si Steliana Bighiu – Tofan de la colegiul din Comanesti.
Un raspuns (“Unirea se face greu, cu cate un pas inainte!”), la aceste “nelinistitoare intrebari” a dat prof. Florin Popa (directorul Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika” din Comanesti) chiar la sosirea grupului de elevi si profesori din Donduseni (Republica Moldova). El a transmis si imboldul acestei activitati:”sa va insufle o si mai mare dorinta, pentru ca ati vazut ca ajunsi acasa, pe acest pamant romanesc, puteti spune ca limba noastra e a noastra, tuturor! ” Patrunsa de clipele de asteptare ale unei intalniri dragi profesoara Petrita Bilbiie a intampinat oaspetii de peste Prut rostind cu emotie cuvintele:”Am fost cu gandul la dumneavoastra, sa ajungeti cu bine la Comanesti! Nu pot sa spun cate as vrea, toate emotiile pe care le-am avut… Ne-am propus sa ne infratim dar noi suntem deja infratiti! Aceste momente cred ca vor ramane de neuitat!” Cum dragostea de neam uneste sufletele, la fel de profunde au fost si cuvintele rostite de prof. Maria Gumeniuc, dimpreuna cu elevii din Donduseni. “Frati si surori, bine v-am gasit! Am venit pe aripi de vant primavaratic sa va aducem bucurie! Sa va spunem ca avem aceeasi limba, ca promovam aceleasi valori dar ca suntem despartiti! Va asteptam degraba si la noi!” Sunt cuvinte oare mai puternice, care sa lege sufletele , decat cele rostite de profesoara Maria Gumeniuc (ce a adus si salutul prof. Natalia Cojocaru, director al Liceului Alexei Mateevici din Donduseni)? Odata cu o prezentare power point a acestei localitati (care s-a format in preajma unei gari de pe linia ferata Balti – Ocnita, incepand din 1888 iar in prezent are in jur de 11 000 de locuitori), am putut auzi glasul indurerat sa ne spuna ca “a vorbi despre limba in care vorbesti este ca o sarbatoare! Patria este a tuturor!”
Tot ceea ce a urmat a fost innaltator! Programul artistic prezentat de elevii Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika” din Comanesti , intitulat “Basarabia – pamant romanesc! 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania” a inceput cu rostirea versurilor “O, nicio zi mai sfanta nu-i / De cat aceasta de unire / Cand toata Dacia dintai / Se-aprinde iar in stralucire”. Cu versuri din creatia unor mari poeti (Mihai Eminescu, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Alexei Mateevici, Adrian Paunescu, Grigore Vieru si altii), cu cantece populare si de muzica folk, cu melodii instrumentale elevii comanesteni au adus cele mai frumoase clipe de bucurie in sufletele oaspetilor de la Chisinau. Pentru acest lucru s-au implicat cu multa daruire (spre marea lor cinste!) profesorii Felicia Apreutesei, Mihaela Atudorei, Silvia Munteanu, Mihaela Vircolici, Mirela Trifonescu, Petrita Bilbiie, parintele profesor Adrian Tuglea. Un moment plin de candoare dar si de bucurie a fost oferit de un grup de elevi ai Scolii Gimnaziale a Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika”, ce coordonati de prof. Codruta Paisa au interpretat “Dansul taranesc” de Constantin Dimitriu intr-o mare frenezie. Si in timp ce in ochii tuturor stralucea “lacrima calda” a emotiilor acestei intalniri, glasuri puternice ale Grupului coral coordonat de prof. preot Adrian Tuglea, se auzeau indemnand in cantec “Dreptul de -a avea o tara / Si de-ai spune Romania… – / Ei, eroii, ni-l lasara / Infratindu-se cu glia” (“Treceti batalioane romane, Carpatii!”)
Ion Moraru
#1 : 10/05/2018, 15:36
