Compania Regionala de Apa, profit garantat de peste 100.000 euro / an din apa onestenilor

Apa Canal, spre pierdere!

Compania Regionala de Apa Bacau face profit de 112.000 de euro anual numai din vanzarea apei brute catre onesteni, adica mai mare decat Apa Canal! Conform declaratiilor directoarei Cornelia Gireada din cadrul Consiliului Judetean Bacau, 0,14 lei din tariful apei vandute de CRAB, respectiv 2,31 lei/m.c., reprezinta un minim profit. Daca luam in calcul cantitatea de apa vanduta catre operatorul local onestean, adica 300.000 m.c. pe luna, si o inmultim cu 0,14 lei, profitul minim pe un m.c. de apa, obtinem 42.000 lei ori 12 luni, adica 504.000 lei (112 000 euro/an).
Asociatiile de proprietari din Onesti au decis sa ceara socoteala sefilor Consiliului Judetean si Companiei Regionale de Apa Bacau. „CRAB trebuie sa stie ca pretul lor este peste puterile noastre financiare, nu avem de unde sa platim,” declara Ion Bitiri, vicepresedintele Asociatiei de proprietari nr. 46. „Nimanui nu-i convine pretul asta. Va spun ca nu platim facturile Apa Canal, la randul ei Apa Canal nu plateste factura CRAB. Sa vedem atunci Benea, cu Consiliul Judetean si cu toata suita lor ce-o sa faca.”

In acest timp, Primaria Onesti nu recunoaste pretul Companiei de Apa, aprobat de Consiliul Judetean Bacau prin H.C.J. nr. 6 din ianuarie 2014. Neghina refuza la plata componenta pierderilor tehnologice, influentata de marirea pretului operata de CRAB. „Este pusa o valoare fixa la pierdere de 0,98 lei/m.c., 1,54 m.c. pierdere, dar asta nu scuza, din punctul nostru de vedere, cresterea pretului. Dar Apa Canal va avea o mare problema, pentru ca acea variabila este o variabila. Odata ce a crescut pretul la apa, trebuia sa creasca pretul si la pierdere, dar nu a fost prinsa in Hotararea de Consiliu. Noi, ca si autoritate publica locala, n-o putem accepta,” arata primarul Neghina, care, desi recunoaste mecanismul majorarii tarifului si la pierderea tehnologica, opteaza sa se judece cu operatorul local pentru pretul CRAB.

Profitul Companiei Regionale de Apa Bacau, doar din vanzarea apei brute catre Apa Canal in vederea alimentarii cu apa potabila a onestenilor, este de 112.000 de euro pe an (504.000 lei), mai mare chiar decat al Apa Canal, societate cu sute de angajati in Onesti. Intrebata care sunt argumentele majorarii tarifului la apa cu 292% de catre CRAB, directoarea Cornelia Gireada, din cadrul Directiei Tehnice a C.J. Bacau, a raspuns evitand subiectul, dezvaluind, in schimb, un aspect important, si anume profitul Companiei: „Exista o lege speciala, care prevede modalitatea de stabilire a tarifului, exista o structura de cheltuieli. Va dau exemplu pentru acest 1,86 lei. Avem cheltuieli cu apa bruta in valoare de 0,98 lei, care se plateste catre Apele Romane, avem cheltuieli cu energia electrica tehnologica de 0,041 lei, materiale tehnologice, deci sunt stabilite toate cheltuielile, amortizarea, reparatii, cheltuieli cu munca vie si un minim profit de 0,14 lei pe m.c. (…).” Totodata, in pretul CRAB a fost introdusa componenta alocata pentru investitii si dezvoltare, de 0,80 lei din pretul apei, 2,31 lei/m.c., inclusiv TVA. „Dar cel mai important si care a intervenit dupa 2007 este aparitia unui fond in pretul apei, de intretinere, investitie si dezvoltare. Din 1,86 lei pe m.c.(n.r. 2,31 lei/m.c. cu TVA), 0,80 lei sunt cheltuielile de investitii si dezvoltare,” spune Cornelia Gireada. Astfel, CRAB si-a alocat din pretul apei pentru investitii, dezvoltare, intretinere si profit un total de 0,94 lei/m.c..

„CRAB a marit apa cu 300%! CRAB are 0,14 lei/m.c. profit, in schimb, Apa Canal nu si-a pus realizarea unui profit in nota de fundamentare. Eu cumpar apa cu 300% mai scumpa si eu adaug la pret tot atat cat aveam in 2011, adica 1,45 lei/m.c.,” explica Cornel Fantana, administrator unic Apa Canal. „De la 2,31 lei/m.c., pretul CRAB, pleaca toata aceasta marire. Acest pret ne-a fost impus. Directorul de la CRAB mi-a spus ca daca-l vreau bine, daca nu, nu. Oricum, asta e pretul de furnizare. Eu nu dau socoteala. Eu as vrea sa am pretul de acum 3 ani. Eu va spun ca trebuie sa se rezolve problema asta politica. Nu am cerut marire de pret pentru investitiile pe care le-am facut, respectiv 8,7 km, asa cum cere CRAB. Investitiile nu le-am facut pentru o persoana anume, ci pentru a reduce pierderile din retea, de la 60% in 2011, la 53% astazi. Este o scadere considerabila. Puteti sa verificati daca exista vreun oras unde pierderile sunt mai mici de 50%. Nu exista. Noi ne gandim la o investitie pe termen lung. Vrem sa inlocuim cate 10 km de conducta in fiecare an pentru ca investitia sa nu se resimta in pretul apei, asa cum au facut cei de la CRAB, de au marit pretul cu 300%.”

Primarul Neghina nu recunoaste pretul majorat al CRAB „CRAB vrea falimentul Apa Canal”

Conform Hotararii de Consiliu Local nr. 62/9 septembrie 2011, citata de primarul Neghina, pretul apei potabile in Municipiul Onesti a fost stabilit in felul urmator: „Se aproba tariful de distributie 2,68 lei, iar punctul doi spune ca pretul apei potabile in municipiul Onesti se va determina avand in vedere tarifele de distributie a apei potabile, prevazute la articolul 1, la care se adauga pretul apei potabile cumparate de la Compania Regionala de Apa Bacau, la nivelul avizat de A.N.R.S.C.. La acea vreme, in 2011, pretul era 0,79 lei/m.c., cu TVA, la care se aduna 2,68 lei/m.c.. Noi, ca Primarie, asta am aprobat in Consiliul Local Onesti. Punctul nostru de vedere este clar,” completeaza Neghina, „pretul pe care-l platim noi, ca Primarie, este de 2,68 lei plus 2,31 lei/m.c.. Deci 4,99 lei/m.c.. Atat vom plati noi, la Primarie. Si ne vom judeca pe diferenta. Cei de la Apa Canal spun ca ne vor factura m.c. de apa la 6,63 lei, dar noi vom plati 4,99 lei.”

Ceea ce Primaria Onesti ii refuza la plata operatorului local este componenta pierdere tehnologica si care a fost influentata, la randul ei, de majorarea tarifului facuta de CRAB. Primarul Neghina nu recunoaste valoarea pierderii tehnologice, modificata odata cu tariful CRAB, de la 1,54 m.c. in 2011, la 2,31 m.c. in 2014. Fantana justifica modificarea componentei pierdere tehnologica din pret: „Conform ANRSC, SC Apa Canal nu este nici operator, nefiind in subordinea Consiliului Local, nici operator economic, neavand un contract de delegare a gestiunii incheiat cu Primaria Onesti, pana la finalizarea litigiului dintre noi si Primarie. Astfel, eu sunt un agent economic privat, care din martie 2013 nu mai are nevoie de aviz de la ANRSC sau de la Consiliul Local pentru a-mi stabili tariful pentru pierderea tehnologica, valoare influentata de marirea CRAB cu 292%. Dupa Legea 51, trebuie asigurata autonomia financiara a agentului economic. Eu nu pot intra in faliment, desi Compania din Bacau cred ca isi doreste ca Apa Canal sa dea faliment si sa nu puna pretul normal in pierderea tehnologica de 2,31 lei, pe care mi l-au fixat ei. Eu sa merg pe pierdere si, eventual, sa fac si evaziune fiscala, pentru ca, in conditiile in care nu introduc pretul asta in pierdere, statul roman nu mai incaseaza TVA la nivelul normal.”

Serviciul de apa din Onesti, tentant pentru unele firme
„Cei care vor ca Apa Canal sa dea faliment si sa o preia altii trebuie sa se gandeasca la faptul ca firma este a Onestiului, aici au locuri de munca onesteni,” atrage atentia Fantana. „Onestiul este tentant pentru firmele care sa faca lucrari. Eu n-am facut cu nici o firma lucrari. De aia am ramas cu 1,45 lei/m.c., pentru ca lucrez cu utilajele mele, cu oamenii mei. Asa puteam sa fac si eu investitii de milioane de euro si apoi sa le introduc in facturile onestenilor, asa cum a facut CRAB. Daca Consiliul Judetean a adus si a investit 140 de milioane de euro in apa si canalizare, de ce CRAB are pierderi mai mari decat ale Onestiului? Pentru ca pierderile si, implicit, pretul ar trebui sa scada, nu sa creasca cu 300%.”

Asociatiile din Onesti il acuza pe seful de partid al lui Neghina
Conducerile asociatiilor de proprietari s-au decis sa solicite explicatii mai marilor Companiei Regionale de Apa Bacau si presedintelui Dragos Benea pentru marirea de 292% a pretului apei vandute catre onesteni. Mai mult, intentioneaza sa dea in judecata CRAB si CJ. „Am inteles cum stau lucrurile cu pretul apei. CRAB trebuie sa stie ca pretul lor este peste puterile noastre financiare, nu avem de unde sa platim. Nimanui nu-i convine pretul asta. Va spun ca nu platim facturile Apa Canal, la randul ei Apa Canal nu plateste factura CRAB, cei care au scumpit atat de mult apa si nejustificat cu 300%. Ca sa nu suporte bacauanul un pret prea mare, ne baga noua pe gat un pret unic stabilit de Consiliul Judetean, ca sa suportam tot judetul. Sa vedem atunci Benea, cu Consiliul Judetean si cu toata si suita lor ce-o sa faca,” declara Ion Bitiri, vicepresedintele Asociatiei de proprietari nr. 46. Gheorghe Cimpoesu, presedinte la Asociatia nr. 34, solicita sprijinul compartimentului juridic din cadrul Primariei pentru acest demers. Primarul Neghina raspunde: „Noi nu putem sa fim avocatul dumneavoastra in proces. Nu putem sa ne judecam noi pentru dumneavoastra. Noi putem sa ne judecam pentru unitatile de invatamant, pentru Spital si pentru Primarie.”

Reamintim faptul ca Consiliul Judetean a aprobat tariful unic la nivelul CRAB, implicit majorarea cu 292% in ultimele 7 luni a pretului apei. Nicu Sapca, ales judetean PDL din zona Onestiului, explica pentru Onesti Expres ceea ce considera ca nu au inteles presa si populatia cu privire la costul apei: „Pretul apei este stabilit de costurile directe, care afecteaza produsul sau serviciul. E o prostie votul pentru stabilirea pretului apei. Radacina problemei e de natura economica si de costuri. Cei care au votat impotriva majorarii pretului la apa fac politica ieftina. Habar nu au. De altfel, 80% din consilierii locali habar nu au, nu stiu nimic despre documentele care li se pun in fata. Totul este intr-o politica ieftina, sa le dam pensionarilor, sa le dam ajutoare sociale, dar nimeni nu intreaba de unde. Eu nu pot sa spun ca 4 lei sau 6 lei este mult pentru apa, atat timp cat costurile sunt justificate. Se fac investitii in judetul Bacau pe infrastructura de apa si canalizare, oamenii cred ca primim banii astia de undeva din cer, de la Comunitatea Europeana. Dar daca investitia asta nu o intretinem, nu o reparam, nu avem un fond de rulment, peste alti 15 ani Comunitatea Europeana nu ne mai da alti bani sa facem aceleasi investitii. Trebuie sa fie o activitate economica viabila. Asta inseamna ca in pretul apei, canalului si gunoiului trebuie sa se regaseasca costuri care sa-ti permita sa intretii investitia si sa poti sa o refaci la un moment dat.” Problema este ca, inainte de a lua decizii, nimeni nu a facut un studiu de impact, din care sa reiasa capacitatea oamenilor, saraciti, fara locuri de munca si fara perspective, de a suporta aceste cresteri de pret.
Marius Munteanu