Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau a gazduit sambata 25 martie o conferinta culturala la aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. La acest eveniment au fost prezenti vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau, Marius Gheorghita, membri ai Filialei Bacau a Asociatiei Pro Basarabia si Bucovina, un grup de studenti din Republica Moldova care isi continua studiile in orasul lui Bacovia, numerosi invitati intre care s-a aflat si expertul UNESCO Ionut Filip, de la Ministerul Culturii si Identitatii Nationale.Evenimentul a fost moderat de catre Mariana Popa, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau.”Se implinesc 99 de ani de cand dorinta fierbinte a romanilor din Basarabia de a se uni cu tara a devenit realitate! Este o vorba ce spune «cand ai o limba, ai o credinta; cand ai credinta ai o biserica si ai o tara mare!»… Ceea ce noi, in politica, nu facem ca sa alipim Basarabia de Romania, sa nu o uitam! Avem datoria de a lupta pentru Basarabia si sa o aducem acasa, sa avem «o Romanie Mare»! Speram ca sa avem aceasta veste buna, ca Basarabia «sa revina acasa», fiind obligati ca sa pastram limba, cultura, religia si bunul trai al oamenilor”, a afirmat in cuvantul sau Marius Gheorghita, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau. Prezentand o comunicare stiintifica ancorata in realitate (“Si totusi Basarabia este Romania!”), prof. dr. Anton Cosa a subliniat declaratia ambasadorului SUA din capitala Republicii Moldova, care a incercat ca sa fie … argumentata de profesorul Lucian Boia, ce a declarat ca “Unirea nu se mai poate infaptui deoarece basarabenii prefera sa traiasca intr-un stat suveran… Romania este din 1859 iar istoria Republicii Moldova este altceva decat cea a Romaniei! Basarabia este Romania dar nu poti sa spui ca Romania e Basarabia!” Venind cu opinia ca “un istoric ce tine la prestigiul sau nu ar indrazni niciodata sa frizeze ridicolul” prof. dr. Anton Cosa a evdentiat faptul ca “Istoria Basarabiei e parte a Istoriei Moldovei, constituindu-se in Istoria Romaniei, lupta, conditiile istorice fiind aceleasi si inainte si dupa Unirea din 1859, granita de la Prut neputand niciodata sa opreasca ideile romanismului… Basarabia a fost rupta din trupul romanismului in momentul cand se destepta ideea constiintei nationale”. Au fost mentionate si alte doua intamplari “stranii”: cand Ambasadorul SUA la Bucuresti s-a fotografiat cu steagul secuiesc alaturi de primarul orasului Sfantu Gheorghe si cand Vladimir Putin a oferit noului presedinte Igor Dodon o harta a «Moldovei Mari»- acestea fiind lucruri din cele mai bizare! Dupa ce a relevat faptul ca “istoric, este de netagaduit romanismul Basarabiei, multi basarabeni refugiindu-se in Romania pana la concretizarea Unirii de la 27 martie 1918”, prof. dr. Anton Cosa a amintit in comunicarea sa si cugetarea rostita de poetul basarabean Alexei Mateevici: “suntem moldoveni si facem parte dintre fii poporului roman. Sa-i luminam pe toti cu o lumina dreapta: nu avem doua tari, doua limbi ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut!”
Dupa ce a recitat o poezie scrisa de Radu Gyr, lectorul universitar Gabriel Puiu, vicepresedinte al Asociatiei “Pro Basarabia si Bucovina” din Bacau a adus imboldul “fiind un popor puternic, cu multe calitati, sa punem umarul , prin tot ceea ce facem, la infaptuirea Unirii cu Republica Moldova!” Etaland opinia lui Constantin Tudose, “artizan” al unor carti si manifestari culturale deosebite, mentionam ca lectorul universitar Gabriel Puiu este “un inimos spre patimas aparator al ortodoxismului si a fiintei nationale si a romanismului. Alaturi de prietenul sau Iulian Furdui s-a implicat in nenumarate donatii de carte pentru localitati din Republica Moldova, in special din Transnistria. El s-a idendificat cu orice manifestare ce presupune traire sufleteasca, asa cum sunt si manifestarile care au loc in comuna Casin («Obarsia Mioritei») si a sustinut constructia si amplasarea unei porti traditionale din aceasta localitate la intrarea la Universitatea «Vasile Alecsandri» din Bacau. Aceasta poarta traditionala este un monument de arhitectura reprezentativ pentru Valea Casinului si judetul Bacau”.
Ion Seniuc, presedintele de onoare al Asociatiei Refugiatilor din Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, a facut o ampla radiografie a evenimentelor actuale de dincolo de Prut si a considerat ca “pe linie culturala se poate face mult mai multe pentru Basarabia, nu numai pentru capitala sa – Chisinau ci si pentru orasele si satele sale”. La aceasta manifestare a fost prezenta o nepoata a celui care ne-a lasat nemuritoarea poezie “Limba noastra” – Alexei Mateevici iar “un buchet” cu ganduri curate, cu recitarea unor versuri dar si interpretarea unor melodii au fost aduse de studentii basarabeni Sergiu Eremencu (ce a prezentat o creatie a lui Grigore Vieru) si Tatiana Captaciuc (ea incantandu-ne cu vibranta muzica patriotica de peste Prut, ea cantand pentru Unire!) La acest eveniment a fost prezent si Ilie Baxan, reprezentantul Grupului de Initiativa a Tinerilor Basarabeni din Bacau, ce e condus de Nicolae Cojocari. “Fiind in prag de «centenar» al Unirii Basarabiei cu Romania, sa ne gandim cum pregatim aceasta sarbatoare, ce asteptam noi de la ea! Sa ne reintregim atat teritoriile cat si sufletele noastre”, a declarat tanarul Ilie Baxan. In timp ce colonelul (rezerva) Paul Valerian Timofte, presedintele Filialei Bacau a Asociatiei Nationale Cultul Eroilor, a mentionat ca “nu se mai compara ce a fost in urma cu 99 de ani cu ceea ce este in prezent”, directorul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”, Mariana Popa a adus semnele optimismului, ea adresand chemarea “sa nu ne uitam istoria si daca nu am reusit la un mare moment istoric ca Basarabia sa revina in vechile granite, sa nadajduim ca nu este totul pierdut!”
Ion Moraru
