După ce nu cu mult timp în urmă am prezentat cum este pus în valoare patrimoniul operelor brâncușiene de la Târgu Jiu, azi ne oprim la o altă problemă “spinoasă”, cea a Companiei “Tarom”, cu care de multe ori călătorim în străinătate. “Cotidianul Transilvan” prin Bogdan Milisevici, a scos la iveală o serie de lucruri care privesc nu numai această companie… ci și pe cei care folosesc serviciile sale: “Ministerul Transporturilor, prin reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor din cadrul Tarom, este părtaș direct la prăbușirea companiei care, cândva, a fost o societate etalon a României. Spunem asta, pentru că suntem în posesia unui document care arată, nici mai mult, nici mai puțin, că 800 din cei circa 2.000 de angajați sunt rude, ceea ce înseamnă aproape jumătate. Anul trecut, Consiliul de Administrație al Tarom modificase statutul societății pentru a nu putea fi reorganizată… Un document aflat în posesia Ministerului Transporturilor, arată că 800 de angajați ai Tarom sunt rude. O să spuneți, și ce dacă? Păi, societatea se află în cădere liberă, fără ca cineva cu atribuții în redresarea acesteia să intervină. De menționat este faptul că societatea Tarom este deținută de Statul român în proporție de 97,2%, prin Ministerul Transporturilor, Fondul de Investiții Financiare Muntenia SA 0,08%, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA 1,24% și Compania Națională Aeroporturi București SA cu 1,46%. Operatorul național de transport aerian Tarom a fost înființat în anul 1954. De atunci și până în prezent, societatea a aparținut statului român. În anul 1997, prin OUG 45 aprobată prin Legea 136/1998 s-a reorganizat Societatea Comercială Compania de transporturi aeriene române Tarom SA. Potrivit OUG de înființare capitalul social era deținut de statul român cu 95%, iar diferența de 5% era împărțită între Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA SIF Muntenia și Regia Națională Aeroporturi București.
Are în prezent 24 de sucursale în România, 10 în Comunitatea Europeană și trei în afara UE. Misiunea companiei, asumată prin Planul de Management, este de a deveni furnizorul național principal de servicii de transport aerian orientat către client și compania românească cea mai respectată din Europa. Dar frați, părinți, soți, cumnați, nepoți și afini. De toate pot fi întâlnite în organigrama Tarom. Fie că sunt piloți, copiloți, fie personal TSA sau tehnic, mai toți și-au adus rudele. Dacă în cazul unor soți s-ar putea înțelege că s-au cunoscut în câmpul muncii și au întemeiat o familie, nu același lucru se poate afirma despre cei care și-au angajat fiii sau părinții în această companie. Mai ales modul în care au fost recrutați. A fost concurs sau examen? O să spuneți că nu este nicio diferență. Este! Dacă este organizat concurs, înseamnă că, dintre mai mulți candidați va fi selectat cel care obține punctajul maxim. În cazul examenului, acolo poate fi un singur candidat care sigur nu va ieși pe locul doi.
Anul trecut, prin Statutul Companiei Tarom directorul general nu putea modifica organigrama societății, indiferent care era situația economică a acesteia. Abia pe 27.07.2017, prin hotărârea AGA nr. 10, “se aprobă completarea prevederilor la secțiunea a III-a Director General din Statutul Companiei Tarom cu atribuția directorului general de a aproba structura organizatorică și organigrama companiei, textul modificat având următorul conținut: «aprobă structura organizatorică și organigrama, Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern, propune spre aprobare Consiliului de Administrație prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern aferente funcțiilor de conducere, atribuțiile și responsabilitățile care le-au fost delegate acestora» și împuternicește Directorul General să semneze Statutul actualizat.“ Această modificare importantă acorda directorului general posibilitatea de a lua măsuri pentru a redresa compania care este supradimensionată ca număr de personal, cât și reducerea pierderilor. Imediat, unii reprezentanți ai sindicatului au luat foc, fiindcă erau vizați de restructurări, și au început să trimită pe diferite căi mesaje către Guvern și Ministerul Transporturilor. La sfârșitul lunii august, directorul general al companiei, Eugen Davidoiu, numit în februarie 2017 la conducere, a demisionat. Surse avizate au afirmat că demisia acestuia a venit ca urmare a presiunilor exercitate de prim-ministrul Mihai Tudose. Acesta ar fi transmis ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc că, «dacă nu își dă demisia, trimit corpul de control și fac spectacol» De altfel, de mai bine de două săptămâni la Compania Tarom se află corpul de control al premierului. Dacă inițial erau patru oameni, săptămâna trecută numărul acestora a fost suplimentat la zece. Așa că, problema rubedeniilor din Tarom trece pe locul doi dacă luăm în calcul bonusurile, dar și modul de acordare a acestora pentru membrii CA. Astfel, conform raportului de audit întocmit de Curtea de Conturi a României pentru perioada 2012-2016, se arată: «la încheierea contractelor de mandat ale membrilor CA Tarom nu s-a ținut cont de recomandările temeinic motivate formulate pe baza unui studiu comparat asupra condițiilor de remunerare pentru pozițiile similare din societăți din același domeniu de activitate, cu capital majoritar ori integral de stat din alte state europene, de experții în recutare resurse umane ale căror servicii au fost contractate de Ministerul Transporturilor pentru derularea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație. Prin contractele de mandat încheiate între Tarom și membrii CA desemnați prin hotărârea AGA 7/12.10.2012 indemnizația de performanță stabilită excede nivelului propus de consultant». Inspectorii Curții de Conturi au transmis către Tarom și o serie de recomandări menite să revitalizeze societatea. Dintre acestea, amintim “efectuarea de către conducerea Tarom a demersurilor necesare pentru includerea în contractele de mandat ale membrilor CA a unor obiective și criterii de performanță cuantificabile, măsurabile și cu termen de realizare, astfel încât monitorizarea acestora de către AGA să fie facilă și să conducă la atingerea obiectivelor de performanță a Tarom.”
Pe lângă operațiunile din interior, pierderile Tarom mai provin și de la flota învechită, care toacă bani cu nemiluita. Abia anul acesta Tarom a achiziționat, în sistem de leasing operațional, două aeronave Boeing 737-800 New Generation. Pe lângă cele două aeronave aflate în leasing operațional Tarom deține în prezent 21 de aeronave”.
