Cu bucuria si cu cele mai calde multumiri pentru familia Corneliu si Dora Cristea din Onesti, ca ne daruie “de peste mari si tari” ori “din negura timpurilor” lucruri fel de fel… scoatem la iveala Calendarul “Lumea Ilustrata”, ce era un almanah romanesc plin de informatii si sfaturi interesante. Intr-o editie din anul 1934 a fost publicat “Codul bunei neveste”, doldora cu povete adunate de la femei casatorite, lectii despre viata de cuplu invatate pe propria piele, menite sa faca mariajul trainic si barbatul fericit.
In timp ce unele sfaturi venite din partea doamnelor casatorite care au colaborat in 1934 la realizarea “Codului bunei neveste” sunt astazi demodate si reprezentantele organizatiilor feministe ar putea sa se faca foc si para la citirea lor, unele indrumari isi pastreaza si azi valabilitatea, dincolo de maniera umoristica in care sunt redate.
Iata cateva reguli de care nevasta trebuia sa tina cont in 1934 ca sa se asigure ca barbatului ii va sta gandul la familie si nu va fi tentat de alte distractii:
1. Panseul “Iti vede rochia … dar nu si sufletul”, anunta cateva sfaturi referitoare la modul in care o buna nevasta trebuia sa se ingrijeasca de felul in care se prezenta in fata sotului:
“Imbraca-te, pe cat posibil, in fiecare zi altfel.
Chiar daca garderoba ta nu e bogata, pune-ti macar mai des alt guler, alta panglica, alt cordon sau alta funda.”
“Nu purta in casa ceea ce ti se pare ca-ti sta rau cand iesi in oras.”
“Daca-ti dai cu vre-o crema pe obraz si nas, sa nu te vada decat oglinda.”
“Mai toti barbatii au o aversiune de neinvins impotriva ciorapilor care nu sunt bine intinsi pe picior.”
“Nu face gargara in fata lui!”
“Sa nu mergi niciodata in tarlici!”
“Inca de dimineata, la cafeaua cu lapte, sa te prezinti bine, ingrijita, simtita.
Barbatii au oroare de femeile nepieptanate.”
2. La capitolul: “Vorba multa, saracia omului”, nevestele erau sfatuite sa-si tina in frau pofta de a vorbi mult si fara sens:
“Nu-i vorbi niciodata de pasta de dinti si de ras… sau, in orice caz, abia dupa prima ceasca de cafea”
“Nu-ti tulbura niciodata sotul cand rade.
Pentru barbati rasul, imbracatul si celelalte analoage, constitue un act sacru, in decursul caruia nu-i place sa-i palavragesti.
Chiar si barbatii cei mai joviali sunt dimineata refractari vorbei.”
“Cand ii servesti cafeaua, vezi sa nu-i lipseasca nimic, mai ales scrumiera s-o aiba cat mai la indemana.”
“Nu- l tulbura cand isi citeste gazeta.”
“Deprinde-te sa-l asculti, cand iti povesteste ceva, chiar daca nu te intereseaza.”
“Nu-l sacai prea mult cu intrebari, fiindca ori iti va vorbi el singur, ori nu vrea sa vorbeasca.”
“Cum i-ai prins obiceiurile si dorintele sale favorite, indeplineste-i-le, dar fara lux de vorbe.”
“Nu vorbi prea mult si amanuntit de prietenii sai, dar nici sa ascunzi existenta lor.”
3. Pentru ca repetitia este mama invataturii, editorii almanahului si-au gasit de cuviinta sa scrie cu majuscule, de trei ori la rand, indemnul:
“INVATA SA GATESTI! INVATA SA GATESTI! INVATA SA GATESTI!”, indrumare urmata de alte cateva perle de intelepciune adunate de la sotile cu experienta:
“Nu gati numai pentru “el”… ci pentru “voi”.”
“Nu-l desgusta de mancarile lui favorite.”
“Nu-i ingadui sa se desguste de mancarile tale favorite.”
4. Bineinteles, o buna nevasta era responsabila de instaurarea unei atmosfere relaxate si vesele in familie, dupa cum anunta capitolul:
“Buna ta dispozitie e recrearea lui”.
“Nu-l sacai prea mult! Improvizeaza distractii in casa, mai ales atunci cand voi sunteti singurii vostri mosafiri. Nu costa mai nimic si sunt intotdeauna prilej de clipe fericite in casnicie.”
“Fii intotdeauna cu douazeci si cinci la suta mai vesela decat ai motive sa fii si arata-te si fata de el tot asa de dispusa cum obisnuiesti sa fii in societate.”
“Invata-te sa te schimbi. El iti va fi infinit recunoscator daca va gasi la tine mereu ceva nou.”
“Da-i, cel putin, o data pe saptamana impresia ca e burlac.
Lasa-l sa iasa singur si nu-l intreba unde se duce.
Dupa aceea, el iti va povesti singur.”
“Daca are vreo pasiune inofensiva, fie ca e filatelist, fie ca joaca tenis, sau are mania de a “prinde” la radio diferite posturi, nu i-o lua in desert; dimpotriva, canta-i in struna.
Cel mai practic e sa ai si tu o pasiune: aceasta anima convorbirea.”
“In diferitele conflicte, nu-ti umili niciodata barbatul, amintindu-i
“Ce-ai dat” sau “sacrificat” pentru dansul.”
“Nu-i face niciodata scandal cand iti spovedeste o greseala.
Nu obtii cu aceasta decat ca sa nu-ti mai povesteasca cea urmatoare.”
“Nu te indispune cand gaseste cate un merit altei femei. Mai bine insemneaz-o pentru tine.
De obicei, e privitor la ceva ce-ti lipseste tie.”
“Fii cat mai rar bolnava!”
5. Sfaturile privitoare le viata sentimentala erau precedate de avertismentul “Prudenta in… consumul de desmierdari”, iar indrumarile din acest capitol probabil ca le-ar oferi o tema de gandire si femeilor maritate din ziua de azi:
“Nu-l intreba daca te iubeste.”
“Sa nu vezi in el pe “barbatul cel mai rau”, cand esti suparata.”
“Pentru orice barbat adevarat, slujba detine locul dintai… iubirea e secundara.”
“Pentru orice femeie adevarata, iubirea e locul dintai… slujba (sau profesiunea) e secundara.
In momentele grele, sa te gandesti intotdeauna la aceasta!”
“Nu intra in noua familie cu surle si fanfare.”
“Nu-ti ingriji barbatul astfel ca el s-o observe.
Scuteste-l de miile tale povete.”
“Nu prea ii place sa-l indrume altcineva.”
“Nu darui barbatului tau cravate!”
6. Sub deviza “Tratament inteligent este jumatate imblanzire”, doamnele erau sfatuite cum sa-si tina barbatii in frau oferindu-le impresia ca ei sunt sefii.
“Cand barbatul tau si-a si pus palaria si pardesiul si e gata de plecare, nu-l mai opri cu socoteli, ca si cum s-ar fi intors acum acasa.”
“Vorbeste-i foarte rar de bani. Numai faptul ca trebue sa castige bani ii umple destul capul, asa ca nu vrea sa i se mai pomeneasca despre ei.”
“Daca vrei sa obtii ceva, apeleaza la mandria sau vanitatea sa.
Vei recolta aproape intotdeauna succes.”
“Ingaduie barbatului tau sa aiba macar o data alta parere asupra unor chestiuni ce ti se par fundamentale. Nu trebue numaidecat sa vezi in aceasta un conflict casnic ireparabil.”
“Nu- l sili sa aiba legaturi stranse cu familiile pe cari le frecventezi tu.”
“Nu-i injura rudele, fiindca, de sigur, nici ale tale nu sunt mai bune.”
“Fii amabila cu prietenii lui!”
“Nu-i ingadui sa-ti faca daruri (nici mici, nici mari), ci alege-le impreuna cu el, mai ales cand sustine ca “nu se pricepe singur”.”
“Lasa-l sa vorbeasca si spune intotdeauna “da”… caci dupa aceea tot faci ce vrei tu.”
“Evita surprizele!”
“Nu-i lasa lui in sarcina treburile pur gospodaresti, ca de pilda plata chiriei, etc., fiindca, altfel, se va intampla sa-ti tranteasca intr-o zi: “Aici eu trebue sa fac totul!”
“Ai despre prietenii si rudele lui o parere buna… nu e nevoie, pentru asta, sa-i iubesti cu inflacarare.”
In acelasi “ton retro”, va multamim de lectura si … atentie la punerea in practica a acestor sfaturi!
Odysseus
