Ca o manifestare unica organizata in spatiul moldav si care s-a bucurat de participarea mai multor personalitati de pe ambele maluri ale Prutului simpozionul “Obarsia Mioritei”, ce a avut loc la Casin la jumatatea lunii august a prilejuit mentionarea si argumentarea multor lucruri semnificative despre nasterea si etnogeneza acestei balade. La aceasta manifestare culturala de o elevata tinuta spirituala au participat “lucratorul pentru frumos” Nicolae Dabija (cunoscut poet si publicist de peste Prut, care a fost insotit de un grup de intelectuali basarabeni), Ion Bostan, rectorul Universitatii Tehnice din Chisinau, profesorul universitar bacauan Vasile George Puiu, Vilica Munteanu, Sef Serviciu la Directia Judeteana Bacau a Arhivelor Nationale, Luminita Constantin, director general in Ministerul Culturii, Florin Filip, Expert UNESCO in salvgardarea patrimoniului imaterial . In randul oficialitatilor am remarcat prezenta parlamentarului Constantin Avram, a subprefectului jud. Bacau Constantin Toma, a consilierului judetean Dumitru Braneanu (un pasionat om de cultura), a mai multor reprezentanti de la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti, condusi de cercetator stiintific dr. Aurelia Tudor. De asemenea, au participat la acest simpozion Victor Munteanu (de la Directia Judeteana de Cultura Bacau), Daniel Soroiu, primarul comunei Casin, dr. Adrian Boros (ce a reprezentat localitatea Bretcu ) precum si alti invitati. Moderatorul simpozionului (ce vine dupa cel organizat in urma cu un an, care s-a numit “Etnografie si traditie”), Constantin Tudose, ce “a iscat galceava Mioritei” a adus “tot armamentul bombardamentului” pe aceasta tema iar in “focul” unor discutii convingatoare, toate “rafalele” s-au pliat in dezbaterea temei principale. Cu un discurs academic poetul Nicolae Dabija “ne-a dat fiorii” unei intalniri in timp si peste timp, cu toata profunzimea sufletului sau el marturisind:”Noi am venit «in Tara Mioritei din Tara Mioritei», din patria Limbii Romane in patria Limbii Romane! Am fost intampinat de catre primarul comunei Casin, Daniel Soroiu cu cuvintele «draga frate, sa te simti ca acasa!» si m-am simtit ca acasa! Pe aceste locuri basarabeanul Alecu Russo a cules «Miorita», careia folcloristul si etnologul Adrian Fochi i-a idendificat peste 1000 de variante, inclusiv in satul meu (Codreni din raionul Cimislia). Noua, basarabenilor, ni s-a furat totul, alfabetul, numele iar cei care «s-au latit» peste noi in 1940 au vrut sa ne impuna dialectul transnistrean. Atunci au fost trimisi in Siberia 100 000 de oameni de peste Prut iar 300 000 au fost «carne de tun» in cel de-al Doilea Razboi Mondial… In manuale era «Miorita» in care se mentiona «se cobor la vale… / unul era rus / altu-i ucrainean / si altu-i moldovean». In copilarie auzeam si jocurile de cuvinte «mesterul de la Harlau / strica bun si face rau» si altele cu denumiri ce erau peste granita de la Prut! Nicolae Sulac a interpretat balada «Miorita» prin cantec, in sala Filarmonicii din Chisinau… Acum, cand nici un popor nu exista fara mituri, se incearca un experiment, ca poporul roman sa ramana fara mituri! Nu trebuie sa dam vina pe «Miorita» din cauza defectelor noastre! N-ar fi putut pune mana pe o bata pastorul moldovean? Ganditi-va ca am fi avut o alta balada! Iisus Hristos cand a fost suit pe cruce de rastignitorii lui putea sa opuna rezistenta dar nu a facut acest lucru, pentru ca s-a pregatit pentru o minune – Invierea, minunea cea mai mare! Altfel, destinul nostru ar fi fost astazi altul! Pastorul moldovean din «Miorita» este Iisus-ul nostru, pentru romani! Resemnarea nu este lucrul cel mai greu! Peste 50 de popoare migratoare au navalit asupra noastra dar am supravietuit ca popor, pentru ca «apa trece, pietrele raman!» Ce varsta are «Miorita»? Este un poem orfic, zamolxian si asemeni Culturii Cucuteni, are peste 5000 de ani! Un numar de 156 de cuvinte din aceasta balada sunt cuvinte dacice (baci, fluier, mioara etc) si ea s-a adaptat la cuvintele timpului. Acest fapt s-a produs in etape, «Miorita» niciodata nu a fost tradusa ci adaptata la intelegerea contemporanilor nostri. In unele variante este mentionat «un cioban e dac / unul este trac / si altu-i get». Inteleptul Herodot a notat: «al doilea popor ca intindere dupa insi (indieni) e poporul dac. Acest popor are un singur defect – nu este unit!» Iar Monumentul «Obarsia Mioritei» trebuie sa se vada din teritoriile unde se afla romani! Sa cada granita peste Prut si sa fim impreuna!”
Istoria se scrie si la Casin
Referitor la aceasta mare durere a neamului romanesc Nicolae Dabija a declarat: “In Senatul Romaniei s-a afirmat ca nu este o conjunctura politica favorabila Unirii. Peste Prut moldovenii spun «ce o sa zica Rusia de acest fapt?» Daca vrem sa ne unim cu noi, nimeni nu poate imputa ceva! La acest simpozion, Unirea s-a intamplat. Desi granitele ar trebui sa ne diferentieze, noi ne intelegem! Mai spun unii «Romania saluta pe sora sa, Republica Moldova!» Cum poate fi cineva sora cu mama sa, cum nici frati nu suntem! Corpul tarii este acelasi!” Revenind la balada “Miorita” acest “bard” al celor mai puternice sentimente romanesti, Nicolae Dabija a concluzionat: “Cu aceasta balada se deschid toate antologiile care apar peste Prut. Sa ne meritam «Miorita» si sa facem tot posibilul sa fim mandri de ea, pentru ca s-a nascut in mijlocul poporului roman”. Evidentiind faptul ca “distinsii oaspeti de la Chisinau sunt patrioti adevarati” moderatorul simpozionului Constantin Tudose a dat cuvantul si altor invitati: Vilica Munteanu (Sef Serviciu la Directia Judeteana Bacau a Arhivelor Nationale, ce a facut o comparatie intre “sacrificiul din «Miorita» si cel mai tragic sacrificiu din istoria noastra, a Martirilor Brancoveni” ), profesorului universitar Constantin Parascanu (de la Universitatea “A.I. Cuza” din Iasi), Aurelia Tudor (de la Muzeul National al Satului “D. Gusti” din Bucuresti). Un mesaj din partea profesorului universitar Ion Ghinoiu a fost adus de Florin Filip, de la Ministerul Culturii, in acest mesaj evidentiindu-se faptul ca “localitatea Casin a devenit marca identitara pentru Romania”.
Aducand in discutie mai multe argumente pentru o “galceava a Mioritei”, moderatorul Constantin Tudose a pornit de la mentiunea ca “practica pastoritului la Bretcu este dovedita cu acte domnesti, in anul 1860 aici fiind inregistrate 52 de tarle si stani «pana in Caucaz», deci si in partea moldava a muntilor Bretcu. Paralel cu «drumul oilor» de pe valea Susitei, a existat un alt drum pe valea Casinului, unde «bacii si scutarii cei ardeleni» erau principalii ce faceau transhumanta. ” Constantin Tudose a mai amintit ca “nu se petrec atatea lucruri la Soveja -unde in 1824 si 1839 au fost incendii ce au distrus sute de case- ca la noi, pe valea Casinului. Acum, prin aceasta manifestare, ne-am infratit cei din capatul vaii Casinului cu ai celorlalte spatii cu identitate romaneasca”. Daca un profesor universitar din Chisinau in transpunerea versurilor “Miorita, n-ai aflat / Cuvant dulce leganat?” a substituit durerea “ca am fost pedepsiti si cu foametea si cu deportarile dar radacinile ne-au facut ca sa fim mai puternici”, Constantin Tudose a adus in atentia participantilor multe denumiri ale unor locuri din zona vaii Casinului:”Intarcatoarea” (ce arata legatura cu cresterea oilor), “Adapatoarea”, “Dealul Stanii”, “Plaiul Oii”, “Stanisoara”, “Bulzis” – toate “incredintandu-ne ca si pe aici treceau acele turme de oi, cu baci si cu scutari (organizatori de stani). Si acestea sunt argumente timide pentru a incerca «nu sa tragem» Miorita din Soveja ci sa vorbim de acea «gura de rai». Ne incretim si noi sa spunem «gura de rai» vaii Casinului. De ce Casinul sa fie o varianta legata de obarsia Mioritei? Pentru ca este «la cumpana de balada» si este un castig pentru toti insemnarea acestui loc, unde s-a nascut «Miorita», aici aflandu-se singurul loc din tara unde se intalnesc tinuturile celor trei personaje din aceasta balada”.
Reverberatii mioritice
Cuvantul profesorului Constantin Macarie din Soveja a fost plin de reverberatii iar faptul ca a fost aplaudat din tot sufletul da o nota inalta punctelor sale de vedere de la acest simpozion. Domnia sa a mentionat “Ne-am «rastignit» sufletul timp de doua zile pe aceasta «cruce mioritica», ce planeaza pe pamantul romanesc. Mi-e teama sa nu uit un lucru, actiunea «Obarsia Mioritei» a inceput in forta si se termina in forta si mai mare! Criticul literar Tudor Vianu afirma ca «adversitatile sunt dovada clara a valorii tale!» Ne aflam aici la Obarsia Mioritei, pe care o consider intre Nistru si Tisa! Aceasta balada este un simbol ce va deveni o legenda… Azi este «o legenda vie!» Asa se nasc legendele! Pentru «Miorita» fiecare generatie are de spus cate ceva. Citeam intr-o carte in care scria «cand durerea farma in cuvinte iubirea, se naste poezia!» Durerea baciului moldovean i-a spulberat dragostea pentru locul de munca, pentru maicuta batrana, totul s-a faramat in cuvinte. Mihai Eminescu a numit aceasta balada «acel suspin al brazilor si al izvoarelor dinspre Carpati». Chintesenta motivelor populare intalnite in folclor, a animalului naravas, a mamei, a iubitei ce isi cauta iubitul – toate se gasesc in balada «Miorita». Este extrem de simpla, o intamplare ce o rezumam in cateva cuvinte … Partea lirica a baladei are o valoare deosebita. «Testul ciobanului» arata ca totul este pus sub semnul posibilului. («si de -o fi sa mor»). Balada «Miorita» este raspunsul pe care noi, romanii, l-am dat in fata destinului atat de tragic. Ciobanul nu se resemneaza, «Miorita» nu are final. Cert este ca aceasta a fost descoperita la Soveja, unde este un «spirit mioritic». Simion Mehedinti scrie in «Pribeagul» un lucru deosebit::«copiii ce invatau sa-si lege nojitele la opinci au ajuns cu simbrie la bretcani». Ei primeau rasplata cate un botei de oi… Bocetele la Soveja «isi trag seva» din aceasta balada:«dragii mamei ochisori / cum o sa ajungeti flori» La Soveja Ion Diaconu a deschis ochii spre «Miorita», pentru ca in aceasta localitate balada a fost cantec de leagan dar si de petrecere si a devenit si bocet. In 1996 am aflat la o femeie in varsta de 91 ani (Ana Borje) o varianta in care ciobanul moldovean se adreseaza direct ucigasilor, cu cuvintele:«mai verilor mei, voi nu mi-ati vazutu / mandru ciobanel…» Balada «Miorita» are o dimensiune nu numai materiala ci si morala («doua mure coapte / nu coapte la soare / coapte la racoare»), fiind prezenta aici umbra codrului si a pamantului. Folcloristul Adrian Fochi a mentionat despre «Miorita» ca a fost adusa din Muntenia de rucareni si dragosloveni. Ea nu a fost creata la Soveja, a fost adusa”. Scriitorul Victor Munteanu, de la Directia pentru Cultura a judetului Bacau a solicitat ca “Monumentul «Obarsia Mioritei», caruia i s-a facut o ceremonie de sfintire a unui monument de for public sa fie inscris in Lista monumentelor istorice (conform prevederilor Legii 422 / 2001. Am ramas cu desavarsire uluit la modul propriu si fara teatralitate ca sa descopar aici la Casin un om deosebit, pe Constantin Tudose si «il amenint» ca de aici vom avea de treaba si vom demara niste proiecte deosebite in viitor. «Obarsia Mioritei» sa fie piatra de hotar intre doua lumi, pentru ca, la locul unde este amplasat, daca inchizi ochii poti ca sa ai cel mai frumos punct de belvedere!” Consilierul judetean Dumitru Braneanu, un fervent sustinator al culturii pe meleagurile bacauane, a declarat: “Am facut parte din comisia de evaluare ca satul Casin sa fie in Asociatia celor mai frumoase sate din Romania. Acest sat are valorile ce il inscriu in asociatie. «Miorita» reprezinta intreg poporul roman, intreaga Romanie, ce a fost asemuita «Gradinii Maicii Domnului». Aceasta este «gura de rai», unde se afla punctul identitar al «Mioritei». Poporul roman a fost cel mai rastignit si a reusit mereu sa reinvie prin aceasta spiritualitate nascuta la sat, ce a dat forta. Iata ca se pot intampla lucruri frumoase, extraordinare! Toata Valea Trotusului este o zona pe care vrem sa o facem cunoscuta, nu numai in tara ci si in Uniunea Europeana, cu sufletul nostru curat, pentru a se sti cine suntem si ce facem noi!” Deputatul Constantin Avram a subliniat un lucru esential: “Dezbaterile despre «Miorita» nu trebuie ca sa duca spre galceava ci pentru dorinta de mai bine. Va asigur ca sunt destui membri ai Parlamentului Romaniei pentru care «iubirea de mosie e un zid!» Ea nu este manifestata pentru ca este simtita… nici nu trebuie declarata iubirea de tara, ea trebuie urmata de fapte! Am capatat putina indrazneala si as spune ca as da ordin «sa trecem Prutul» pe un pod de flori!” La acest simpozion s-au derulat si alte momente emotionante. Astfel profesorul Constantin Comanici a mentionat: “ma onoreaza prezenta atator somitati culturale, ce marcheaza aceasta intalnire de la Casin ca unicul moment intalnit aici in ultimii 80 de ani, cand m-am nascut eu!Admir pe Constantin Tudose, un om de valoare, cu un pronuntat caracter de patriotism local”. Printr-un frumos poem din creatia proprie prof. univ. Vasile George Puiu a transmis mesajul ca “e nevoie de un pod peste Prut care sa nu ne mai desparta niciodata – cel din sufletele noastre!” Primarul comunei Casin, Daniel Soroiu, “cu inima mai mare decat sufletul» a marturisit: “La cumpana de balada, «Miorita» uneste si ne-a unit aici la Casin! Doresc sa prind acele zile cand vom putea sa ne strangem mainile fara retinere, intr-o Romanie Mare!” El a multumit lui Constantin Tudose pentru acest act de cultura la care “s-a scris istorie” dar si viceprimarului comunei, Gabriela Cojocea Flintoaca pentru implicarea in acest eveniment. Distins cu o placheta si cu o diploma de excelenta Constantin Tudose a marturisit la finalul simpozionului: “Mi s-a implinit un vis! – sa se vorbeasca de «Obarsia Mioritei» in satul meu, Casin!”
Ion Moraru
