Casunenii s-au intrecut in organizarea editiei din acest an a manifestarii “Obarsia Mioritei” (ce a avut loc cu sprijinul Consiliului Judetean Bacau, al primariilor din comunele Casin si Manastirea Casin si al Asociatiei “Casin- Tezaur de frumusete”), astfel ca toate momentele sa fie la inaltime. Primul “periplu” al acestei manifestari a fost in comuna Manastirea Casin, ajungandu-se la Casa de oaspeti de la Intarcatoare a Directiei Silvice Bacau si mai sus, pe varful Zboina Verde. La sosirea in comuna Manastirea Casin, oaspetii au fost intampinati cu multa ospitalitate, ei vizitand ctitoria bisericeasca ridicata de Gheorghe Stefan (marele logofat in Divanul lui Vasile Lupu, ce a ajuns domnitor al Moldovei). “Daca cladirea bisericii este asemanatoare Manastirii Golia din Iasi, zidurile sunt asemeni Manastirii Rasca (fiind ridicate in anii 1820 – 1830”, a declarat preotul paroh Dan Miloiu, amintind ca “Teatrul de razboi al Primului Razboi Mondial a ajuns pana aici iar Regina Maria, supranumita si «Mama ranitilor» vreme de doi ani a venit la Manastirea Casin, la Cimitirul Eroilor si satenii, in cinstea ei au facut un tron”. Despre “biserica domneasca” din acest sat parintele Dan Miloiu a mai spus ca ” a avut mult de suferit la cutremurul din anul 1805 si nu a fost niciodata pictata, pana in anul 1994″. Tanarul Andrei Silviu Neicu, ce innobileaza aceasta manastire, ca slujitor al ei, cu o profunda traire crestina a adus oaspetilor rezonanta unor lucruri de care suntem foarte mandri, mentionand ca “profesorul si istoricul Nicolae Iorga a insemnat cuvintele marelui cronicar Miron Costin «Nasc si la Moldova oameni» facand referire in primul rand la domnitorul Moldovei, Gheorghe Stefan, care a domnit in perioadele aprilie – mai 1653 si iunie 1653 – februarie 1658. Biserica zidita aici de acest domnitor, cu Turnul Clopotnitei, a fost «centrul comunitatii», de la intrarea in viata si pana la plecarea din viata! Iar miile de liturghii savarsite aici pot spune mai mult decat fiecare dintre noi! Aici totul spune ea, biserica!” Este de remarcat faptul ca nu de mult un baldachin sculptat infrumuseteaza aceasta manastire, la care au fost copiate carti vestite (in partea de miazanoapte fiind ruinele scolii!) Si daca este in lucru realizarea unui proiect pentru refacerea intregului ansamblu manastiresc de aici, demna de toata lauda este efectuarea unor lucrari de amenajare ce fac vizibile mici spatii din “beciul domnesc” si din tunelul sapat in curtea manastirii! 
Dupa acest popas oaspetii “Obarsiei Mioritei” au pornit, cu ajutorul unor autovehicule de teren din cele mai puternice, spre inaltimile platoului montan de la Zboina Verde, acolo unde se intalnesc tinuturile celor trei personaje (baciul moldovean, baciul vrancean si cel ungurean) din balada populara “Miorita”. Pentru a ajunge la Monumentul de cultura populara “Obarsia Mioritei”, in aceasta ascensiune s-au facut alte doua popasuri, la “Masa lui Voda” si la “Fantana lui Ferdinand Intregitorul”. Invitatii acestei manifestari cultural de prestigiu s-au reintors in comuna Manastirea Casin sambata 13 august, cand Caminul Cultural a gazduit o interesanta sesiune de comunicari stiintifice etnografice pe tema “Drumul Oilor – Transhumanta la romani”. La acest eveniment Gabriel Apreutesei, primarul comunei Manastirea Casin a tinut un generos discurs de intampinare,oaspetii care au participat fiind etnografi specialisti de la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti, de la Complexul Muzeal National “ASTRA” din Sibiu, de la Muzeul de Etnografie a Moldovei din Iasi si de la alte institutii muzeale din tara. “Noi, oamenii, avem nevoie de hrana, apa, lumina dar pe langa acestea avem nevoie si de cultura” – a mentionat Gabriel Apreutesei, pentru a continua:”Acest lucru a fost dovedit de pesterile rupestre. «Miorita» noastra este un filon pe care incercam sa-l redescoperim permanent!” Casuneanul Constantin Tudose , care a fost “sufletul si nucleul” acestei manifestari (ce a debutat anul trecut si este din ce in ce mai provocatoare), a facut o prima marturisire: “Incercand un sentiment deloc «secund» cand comparam frumusetea comunei mele, Casin, cu cele de la Manastirea Casin, cu minunatiile daruite de Dumnezeu acestui tinut, cu acest sentiment ce nu e mereu vinovat, am incercat sa fac ceva pentru comuna Casin! Am readus in actualitate o minunata lucrare taraneasca – poarta de lemn cu trei stalpi si acoperis… Impreuna cu autoritatile locale din Casin, cu primarul Daniel Soroiu si cu Gabriela Cojocea Flintoaca – viceprimar, s-a pornit «parada carutelor cu coviltir» la Casin. De unde »Miorita»? Undeva, din gandurile mele, am constatat ca la 20 kilometri de comuna Casin se intalnesc cele trei tinuturi ale oierilor din «Miorita». Mi s-a parut ca balada «atarna» cam mult in comuna Soveja! Anul trecut am reusit alaturi de numeroase personalitati sa ctitorim un monument popular si m-am gandit la o «galceava» a Mioritei! Nu a fost asa, «sa ne galcevim» ci am trait cu totii o impacare. Baladei «Miorita» ii sta bine acolo, la cumpana de balada; am dorit sa se mai intample cate ceva!” Dupa primarul de la Manastirea Casin, Gabriel Apreutesei a vorbit si Daniel Soroiu, primarul comunei Casin, care a mentionat cat de emotionanta este aceasta intalnire? “Sunt multe opere literare ce azi nu se mai invata, aparand tehnologia internetului. Sa incurajam copiii ca sa citeasca! Ma bucur ca in comuna Casin avem pe Constantin Tudose, un cetatean de asemenea calibru, care s-a gandit la «remitizarea Mioritei». Poate peste ani aceste lucruri vor fi recunoscute si apreciate, el fiind si cel care a reusit, prin modestia dansului «sa descopere un brend» al comunei Casin – portile de lemn cu trei stalpi si acoperis! Despre Valea Casinului indraznesc sa spun ca poate este mai frumoasa decat valea Slanicului, datorita puritatii acestei vai, aici nefiind prezenta amprenta oamenilor”, a declarat Daniel Soroiu. O confesiune coplesitoare a facut si primarul comunei Dragoslavele, din jud. Arges, Gheorghe Mihai Tarba, care a afirmat: “Cu secole in urma o parte a populatiei din Rucar si Dragoslavele au plecat in pribegie, datorita unei conjuncturi, pe meleagurile Casinului! Cand am pus piciorul pe aceste meleaguri, eu pierzand un frate in urma cu 7 ani, parca mi-am revazut aici fratele! O sa facem tot posibilul pentru a organiza si noi o asemenea manifestare!” 
O sesiune academica de comunicari pe teme de etnografie
Dupa ce Florin Ionut Filip Neacsu, Expert UNESCO pentru Salvgardarea patrimoniului national a prezentat invitatii de la aceasta sesiune de comunicari prof. univ. dr. Ioan Opris (fost Ministru secretar de stat in Ministerul Cultelor), a intrat in rolul de moderator al manifestarii, bucurandu-ne, odata cu sarmul sau deosebit de cuceritor, cu trairea frumusetii de a intelege multe din tainele etnografiei si muzeografiei. Marturisind dintru inceput faptul ca a venit “pe urmele lui Iulian Antonescu (vestit muzeograf bacauan), ce a facut multe lucruri foarte bune” prof. univ. dr. Ioan Opris a declarat: “Noi, mostenitorii, suntem beneficiari a ceea ce au facut altii – o mostenire pe care o asteptam sau pe care uneori «nici nu ne-o dorim!», fiindca este grea! Valea Casinului, ca si valea Oituzului sunt din cele mai triste vai din Romania, in care «ai tai» au luptat sa simta ca acest pamant este al nostru, ca nu e cotropit! Din 700 000 de romani plecati de acasa in Primul Razboi Mondial, in acest «triunghi» (Marasesti – Oituz si care merge spre Focsani) , au murit peste 150 000 de tineri. A pune pe seama lor o lacrima, a celor ce au facut Romania Mare prin eroismul lor, inseamna o obligatie pentru cei ce sunt si care se vor naste! Trebuie sa tinem treaza aceasta constiinta, sa stim ca avem o radacina! In anul 1932 Dimitrie Gusti a fundamentat instituirea «Fiilor satului», care a proliferat , «a murit» dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si renaste astazi. Pe locul unde sta istoria si trecutul fiecaruia, noi, romanii, nu suntem asa de bogati dar nici saraci. Suntem, prin monumentele inscrise la UNESCO (31 la numar), alaturi de China! Monumentele se cunosc dupa faima, dupa ce reprezinta. La Bran turistii bulucesc dupa o faima trista, dupa Dracula. In fiecare localitate trebuie sa avem cate un monument si cu cat vor fi mai multe forme de asociere, cu atat este mai bine! Balada «Miorita» este important sa fie in constiinta noastra. Miturile sunt necesare, trebuie sa credem in existenta acestor mituri. Fara mituri popoarele mor, nu pot exista. Demitizand in fiecare zi, lovim in noi cu indiferenta unora si o rea – vointa a altora! Barbu Stefanescu Delavrancea, Simion Mehedinti au spus ca «muntii Carpati nu despart ci unesc (in ei s-au adapostit si cei de dincolo si cei de dincoace pe vremuri de napastuiri) ». In anul 1943 un celebru arheolog, Constantin Daicoviciu, sapa in Cetatea Regala din Muntii Orastiei, asociind la sapaturi pe poetul Lucian Blaga si pe geograful Ion Conea, cel care a evidentiat relatia asezarilor cu relieful si cu mediul inconjurator… Rucarenii si dragoslovenii s-au simtit aici ca acasa, intalnind ceva ce era al lor! Noi ne individualizam chiar si in Balcani si avem motive sa punem «Obarsia Mioritei» si in aceasta licarire, sa o adoptam, sa fim mandri – nu si de tragismul ei! Vreau sa gratulez pe organizatori si mentionez ca acest model va fi preluat si la alti! Sa aducem oamenii la traditiile locului!” Expertul Florin Ionut Filip Neacsu a amintit ca a trecut prin zona cu etnografii Feodosia Rotaru si Dorinel Ichim si concluzia ce s-a impus asupra arhitecturii la Casin este ca “e una sincretica arhitecturii romanesti, casunenii au luat ce e mai frumos din arhitectura locurilor pe unde au pribegit!” Cuvantul parintelui protopop Ioan Bargaoanu a avut mireasma evlaviei si a duhovniciei, el marturisind:”Buna dimineata este «Aminul lui Dumnezeu » pentru fiecare suflet… In viata iubitorilor de frumos de aici, de la portile casunenilor la toate constructiile, deopotriva acestea au un rost binecuvantat! Ceea ce se spune in «Miorita» este adevarat, la noi portile sunt «ale sufletului», portul popular se mai pastreeaza, mormintele sunt ingrijite… Pot spune ca traditiile nu au murit la Casin si Manastirea Casin. Sunt momente si sarbatori cand batranii imbraca straiele populare, totul e viu si lucrator. Aceasta nu e o fantasma la noi sau o modalitate de a scoate in evidenta anumite lucruri! Ma bucur ca ati umplut azi spatiul si timpul cu sufletul si jertfa timpului dumneavoastra!”
Interferente mioritice
Prezentarea comunicarilor stiintifice pe tema “Drumul Oilor – Transhumanta la romani” a fost un adevarat regal – “niciodata intamplat” pe valea Casinului! Dr. Constantin Secara, si doctorandul Cristian Musa, de la Institutul de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu” din Bucuresti s-au referit (cu multe “argumente audio”) la tema “Repertoriul pastoresc din Arcul Carpatic. Aspecte muzicale si coregrafice”. In acest demers ei au plecat de la cugetarea lui Mircea Eliade – “Pentru poporul in care moartea este vazuta ca o nunta, portile raiului sunt deschise mereu!” Vorbind despre procesul transhumantei in Primul Razboi Mondial un muzeograf sibian a mentionat ca “acesta a fost intrerupt intre anii 1916 – 1918, activitatea pastorala reluandu-se in 1920”. Au fost facute referiri si la batalia de pe valea Casinului, care a avut loc in zilele premergatoare noului an 1917. Aceasta a avut loc cu atacuri si contraatacuri pe un teren foarte accidentat, unde este o structura cu vai adanci. In centrul actiunii s-a aflat Regimentul 13 “Stefan cel Mare”, la 28 decembrie fiind lupte foarte inversunate la Cernica, Fata Moarta. Inamicul a aparat cu indarjire fiecare palma de teren si dupa mai multe atacuri succesive, cu termene scurte armata romana a triumfat invingatoare. Dr. Irina Sava, Presedinte al Comisiei profesionale a Asociatiei Filiala Arta Plastica Religioasa si Restaurare a Uniunii Artistilor Plastici din Romania a facut o prezentare referitoare la “Biserica Ovidenia Maicii Domnului” din comuna Ursani (jud. Valcea) iar muzeograf Diana Braga, de la Muzeul Judetean de Etnografie Brasov, a prezentat comunicarea “Transhumanta sacelenilor in Muntenia, Moldova de Sud si in Dobrogea”. Adrian Alexa, de la Complexul National Muzeal “ASTRA” din Sibiu (cel mai frumos muzeu in aer liber din Romania), in cadrul comunicarii “Pastoritul si actele normative relative la aceasta ocupatie traditionala in perioada interbelica si dupa cel de-al doilea razboi mondial”, a conturat zone ale pastoritului si prelucrarii lanii “Branimea”, “Marginimea”, “Rucar – Bran” si “Darste”. El a mentionat ca in prezent in Bran (jud. Brasov) sunt peste 30 de familii care au cate 800 de oi. Foarte interesanta a fost comunicarea prezentata de dr. Eva Giosanu, de la Complexul Muzeal National “Moldova” din Iasi . Pornind de la tema “Transhumanta si originile unei comuntati moldave – Pipirig”, ea a vorbit de “zonele de afluire”, una fiind in localitatea mentionata, unde, in frunte cu preotul Toma Popa, s-au asezat 16 familii din comuna Zagon ( acum in jud. Covasna). “Penduland in universul vietii ciobanesti ” ea a adus multe amanunte interesante si pline de farmec, de la cele privind “calendarul alimentar” (“borsul ciobanesc se acreste cu vin”, “la stana barbatii gatesc si intai servesc cainii”) si obiceiuri (“ciobanii nu dorm niciodata pe hat- unde poate fi varsare de sange si pe plai – unde dorm cerbii!”) pana la mentiunea ca ei “sunt factori «culturalizatori» importanti si foarte buni negociatori!” Dr. Eva Giosanu a mai mentionat: “Miorita este un exemplu dar impactul ciobanilor asupra culturii populare este mult mai mare. Noi vedem aceasta balada ca «varful aisbergului» dar ea are multe valente”. Cu clarviziunea de “a lumina toate lucrurile” prof. univ. dr. Ioan Opris, moderatorul acestei manifestari a tinut ca sa precizeze:”Sa nu uitam ca ciobanii nu au plecat sa-l aduca pe Dumnezeu cu ei! S-au aflat in voia stihiei, a lupilor, a necazurilor! Dar ei s-au incredintat lui Dumnezeu si de aici vine aceasta simplitate si curatie sufleteasca”. Unul din emotionantele momente ce au luminat sufletele celor prezenti a fost prezenta la acest eveniment a profesorului Iulian Albu (in etate de 93 ani, din comuna Soveja). El a slujit o viata istoria si geografia si impreuna cu sotia sa Florica Albu, a realizat “Monografia comunei Soveja”. Despre aceasta familie conf. univ. dr. Costica Neagu mentiona ca “au copiii de suflet in toata Soveja” prin generatiile care le-au format decenii la rand… La Manastirea Casin prof. Iulian Albu a marturisit: “Avem o tara «ca un figure de miere», ca un petec de cer coborat pe pamant! Ne aflam in el si trebuie sa-l sfintim, sa-i ridicam un altar de vesnica recunostinta!” Cu 60 de ani in urma domnia sa a prezentat o lucrare despre “Miorita” si toata viata sa a sperat la ridicarea unui monument inchinat acestei balade. Acum, “la cumpana de balada” este acest monument, care dupa cum marturisea in urma cu un an cunoscutul poet basarabean Nicolae Dabija, “se poate vedea «cu ochii mintii», de la Tisa pana la Nistru si mai departe”. Din Rucar (comuna care se mandreste cu o gradina publica), a fost prezent prof. Vlad Nicolae, presedintele Cenaclului literar “Mihai Lungeanu”), care odata cu cuvintele “ziua buna boieri dumneavoastra si bine v-am gasit sanatosi” ne-a umplut sufletele de bucuria intalnirii cu un om devotat “cu trup si spirit slovei”, el marturisind ca “totul este drum in viata!” Este de mentionat faptul ca “e prima oara cand la «Obarsia Mioritei» s-au intalnit in echipa completa casunenii, rucarenii si dragoslovenii iar cei de pe meleagurile argesene au lacrimat in cimitirul «Bisericii da’n Sus», cand au vazut nume din Rucar si din Dragoslave” – dupa cum ne-a marturisit cu emotie Constantin Tudose. Din functia de consilier la Serviciul de dezvoltare durabila al Consiliului Judetean Bacau Luciana Pascu Carlan a evidentiat pe “cautatorul comorilor sufletului satului casunean” – pe Constantin Tudose si a mentionat ca “aceasta manifestare m-a provocat pentru a transmite colegilor muzeografi mesajul de a cunoaste viata mocanilor si de pe valea Trotusului, fapt c ear reprezenta niste teme de cercetare. «Obarsia Mioritei» este un proiect care pentru judetul Bacau a fost o noutate si o uimire, ca la nivelul judetului se afla atati iubitori ai satului romanesc. Acest eveniment trebuie sa devina «o carte de vizita» nu numai a judetului Bacau ci chiar la nivel national, pe altarul valorilor culturii nationale”. Moderatorul sesiunii de comunicari, prof. univ. dr. Ioan Opris a apreciat ca “aceasta manifestare a adus un element de unitate unui fenomen ce apartine culturii populare, a culturii nationale”. Concluzia – retorica- a venit cu o intrebare si un raspuns a primarului Gabriel Apreutesei: “Unde este «Miorita»? «Miorita» este peste tot, fiind peste 1500 de variante, una fiind descoperita de «fratele» Gheorghe Sincai… Iar daca am pleca de la dictonul unui mare invatat grec – «Cunoaste-te pe tine insuti!» putem afirma ca «din coltul nostru stramt» realizam ca suntem de oriunde!” La finalul sesiunii de comunicari de la Manastirea Casin dr. Aurelia Tudor, cercetator stiintific si sef sectie la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti a inmanat cateva diplome representative. Intre cei evidentiati mentionam pe Constantin Tudose si pe mesterul in lemn Nelu Moraru, autorul unei machete cu o constructie de pe valea Casinului cu care Romania a fost reprezentata la o expozitie internationala. Cu totul remarcabila la acest eveniment a fost prezenta interpretului de muzica folk Mircea Zgherea (actor si cantautor de peste Prut), care “dand glas unei dureri tacute” a cantat cu toata profunzimea sufletului sau “Miorita” – “cel mai durut dintre cuvinte / in toate limbile, strain!”. Vom reveni cu desfasurarea de la Casin a manifestarii “Obarsia Mioritei”.
Ion Moraru
